Analiză a proiectului noilor legi ale justiției

Guvernul Ciolacu a decis, prin ordonanță de urgență adoptată complet netransparent, că are voie să deraieze economia fără să ia nicio măsură.  Ordonanța de Urgență în cauză a suferit modificări substanțiale între forma supusă dezbaterii publice și cea publicată în Monitorul Oficial. Însăși denumirea OUG publicată în Monitorul Oficial este diferită față de cea a versiunii publicate spre consultare și chiar față de denumirea actului normativ menționat în lista actelor adoptate de Guvern publicată pe site-ul acestuia. Între aceste modificări, Guvernul își acordă o derogare de la legea ce l-ar obliga să țină sub control deficitul bugetar. Practic, Guvernul strecoară prevederi legislative cel puțin periculoase, care nu au fost în prealabil publicate sau dezbătute, folosindu-se de paravanul unui alt proiect de OUG. Cronologia: 26 august, Ministerul Investițiilor și Proiectelor…

O analiză a proiectului de buget pe 2019 din perspectiva șanselor de dezvoltare locală Cu o zi înainte ca Parlamentul să voteze bugetul pe 2019, publicăm deja tradiționala analiză pe buget la care au lucrat colegii Elena și Andrei. Proiectul de buget a venit cu o întârziere de aproape trei luni către legislativ, dar a fost și subiect de schimbări succesive. Până aflăm varianta finală ce va ieși în urma votului, am vrea să atragem atenția în legătură cu cele mai mari provocări ale acestui buget pe 2019: Bugetele locale – coaliția de la guvernare și (mai ales) primarii de municipii s-au tot certat pe tema banilor care merg către comunitățile locale. Vă spunem că deși varianta ajunsă în Parlament e un pic mai bună decât ce publicase Guvernul…

Raportul Rule of Law este documentul prin care Comisia Europeană analizează în mod egal statele membre pentru a evidenția trenduri în ceea ce privește modele de anticorupție, libertatea presei și alte aspecte instituționale strâns legate de statul de drept. Sunt invitate să contribuie la raport organizații, membri ai societății civile, asociații și jurnaliști. Obiectivul este de a asigura informații factuale despre evenimentele care au avut loc în fiecare stat membru. Continuăm tradiția și răspundem invitației Comisiei Europene. Poți citi mai jos (în engleză, PDF) răspunsurile pe care le-am oferit în contribuția noastră.

Un raport recent al coaliției Open Spending EU arată că este loc de mai bine în ceea ce privește transparența modului în care statele membre cheltuie fondurile primite prin Mecanismul de Redresare și Reziliență al Uniunii Europene. Studiul a analizat activitatea a 10 state membre, printre care și România, cu ajutorul experților din cadrul Funky Citizens. A fost luată în calcul cantitatea de informații despre achiziții publicată dar și calitatea acesteia pentru contribuabili (ex. formate deschise sau publicarea pe un portal central). Câteva concluzii, pe scurt: Statele membre publică sub 60% din informațiile recomandate Ce este publicat, este prietenos cu utilizatorii doar într-o măsură de 60% Informațiile sunt lacunare când vine vorba de destinatarii finali ai banilor, firmele subcontractate și persoanele fizice din spatele lor. România se află la…

Situația economică a României s-a deteriorat semnificativ, conform celui mai recent raport al Comisiei Europene și a datelor recente privind execuția bugetară. Țara noastră se confruntă cu „dezechilibre macroeconomice excesive” (singurul stat membru UE aflat în această situație!), o categorie care indică riscuri grave pentru economia națională.   Deficitul bugetar a ajuns la -60,1 miliarde lei la finalul lunii mai, reprezentând -3,40% din Produsul Intern Brut al țării. Această cifră este alarmantă, mai ales în comparație cu obiectivul de -3% din PIB pe care trebuie să îl îndeplinim, conform cerințelor tratatului Uniunii Europene. De ce să-ți pese că statul are deficit Poate nu-ți pasă că Guvernul nu reușește să potolească deficitul, mai ales când nu-ți plac politicienii care-l conduc. Dar probabil îți va păsa ce măsuri vor lua pentru a-l…

Pentru al patrulea an consecutiv, Funky Citizens analizează gradul de transparență bugetară a celor 103 municipii din țară, cât și a celor șase sectoare ale Municipiului București.

Executive summary Romania experienced an exceptionally intense electoral year in 2024, with local, European Parliament (EP), general, and presidential elections all scheduled. Although the local and EP elections in June were marked by some controversy, they paled in comparison to the unprecedented events surrounding the presidential elections. The first-round votes were recounted, and subsequently, the elections were annulled due to allegations of foreign interference. The situation remains fluid, with some individuals feeling that democracy was saved at the last moment, while others believe it died with the annulment. Recently, social media has seen a surge in calls for action and protest, accompanied by an increase in false narratives. The unprecedented annulment of Romania’s 2024 presidential election first round marks a critical moment in European democracy, revealing how social media…

Starting with the first parliamentary session last year, we launched this assessment of legislative activity that we called, simply, "Eyes on Parliament." As part of this project, we have so far released two other analyses, for the February-June 2021 session, respectively for the September-December 2021 session, and of course, the one you are reading now for the first session of 2022 – February-June. We have collected and analyzed the data on the activity of the parliamentarians so far and we present to you what the 466 parliamentarians managed to do, how the poles of power and the functions in the Chamber of Deputies and the Senate changed with a new political majority and how the elected officials succeeded to legislate extremely quickly on some subjects and still miss some already old promises. The previous parliamentary session was...

Este acea perioadă a anului în care ne suflecăm mânecile să facem bradul de Crăciun și tradiționala analiză pe proiectul bugetului de stat. Actualul proiect vine pe fondul unui deficit bugetar care trebuie îmblânzit rapid. Pentru 2024, Guvernul anticipează venituri de 308,75 miliarde lei, respectiv cheltuieli de 404,8 miliarde lei. Pare că optimismul are și el o linie bugetară deoarece Guvernul așteaptă venituri cu 12% mai mari decât ce aștepta pentru 2023. Credibilitatea bugetară suferă și prin felul în care Guvernul a transformat alocările prin HG către Fondul de rezervă într-un mod de guvernare în sine. Și să nu uităm de un subiect care ne doare: Educația. După ce, ani de zile, Guvernul a ignorat auto-impusa țintă de 6% din PIB, acum va începe să ignore autoimpusa țintă de…

S-au agitat serios apele în ultimele zile de când cu proiectul lui Tudorel Toader de modificare a legilor justiției. Ne-am agitat și noi la unison (bine, nu chiar la unison) să facem tot ce era civic și omenește posibil pentru ca traiectoria acestui proiect de modificare a legilor justiției să fie transparentă și să ia în considerare toți actorii implicați. Mai ales justițiabilii, oamenii care se adresează unei instanțe de judecată sau sunt judecați, direct afectați de orice modificare a legii. Pe noi toți, adică. Așa că am analizat pe parcurs toate informațiile care au apărut pe acest proiect legislativ și am scris solicitări. Multe. Când nu aveam decât un PPT maro cu trei dragoni ascunși în el Inițial, ministrul doar a anunțat ce are de gând să facă…

La mai bine de o zi și jumătate de când a prezentat propunerile de modificare a legilor justiției, ministrul Tudorel Toader nu a reușit să arate și proiectele propriu-zise, ci doar niște „principii” pe un fundal maro. Au reacționat, pe rând, Președinția, partidele, societatea civilă, asociațiile profesionale și Comisia Europeană, ultimele două cerând chiar insistent să vadă proiectele propriu-zise, nu rezumatul lor. Fără succes. Chiar și așa, dată fiind importanța schimbărilor propuse, Funky Citizens a analizat „principiile” și a găsit trei propuneri care nasc mari probleme.

Acest document de poziție oferă o analiză critică a Raportului Comisiei Europene privind Statul de Drept în România pentru anul 2024. Funky Citizens a trimis o contribuție scrisă în timpul consultărilor deschise de Comisia Europeană și a participat la întâlnirile de evaluare. Considerăm că rezultatul final este unul deosebit de îngăduitor în ceea ce privește statul de drept în România.  În timp ce raportul oferă o privire de ansamblu asupra situației statului de drept în România, există numeroase domenii în care evaluarea este superficială sau în care provocările persistente necesită o atenție mult mai mare. Această analiză evidențiază principalele constatări, examinează zonele de progres și îngrijorare și oferă recomandări pentru consolidarea statului de drept în România. 

Context În timp ce România se pregătește pentru alegerile prezidențiale din 2024, o decizie recentă a Curții Constituționale a României (CCR) a provocat un șoc în peisajul politic al țării. Decizia în cauză privește candidatura Dianei Iovanovici-Șoșoacă, o figură controversată cunoscută pentru viziunile sale de extremă dreapta, poziția anti-UE și presupusele simpatii pro-ruse.  Șoșoacă, a fost o prezență divizantă în politica românească. Retorica sa incendiară și acțiunile controversate, inclusiv perturbarea centrelor de vaccinare COVID-19 și implicarea în altercații fizice cu jurnaliștii, au făcut-o o figură polarizantă. În ciuda acestui fapt – sau poate datorită lui – ea a câștigat o parte semnificativă din anumite segmente ale electoratului.  Această decizie vine într-un moment în care preocupările privind regresul democratic în Europa Centrală și de Est sunt deja ridicate, făcând implicațiile…

Una din corzile prin care Guvernul păpușar controlează primarii și consiliile locale se numește Fondul de Rezervă Bugetară și reprezintă o alocare discreționară chiar mai gravă decât celebrele PNDL.

Stimate domnule Primar, Asociația Funky Citizens își arată interesul față de procedura de consultare publică cu privire la Proiectul de buget al Municipiului București pe anul 2022. Pe lângă sesizările, observațiile și punctele de vedere care pot fi transmise în varianta scrisă, credem că organizarea unei dezbateri publice pe această temă e la fel de necesară. Acest proiect are un impact substanțial asupra vieții cetățenilor acestui oraș, drept pentru care o deliberare cât mai largă, cu cât mai mulți factori sociali, este extrem de importantă. Așadar, în temeiul articolului 8 b) din Legea 273/2006 privind finanţele publice locale privind obligativitatea dezbaterii publice a proiectului de buget local, cu prilejul aprobării acestuia, dar şi în baza art. 39 (3) al aceleiaşi legi („locuitorii unităţii administrativ-teritoriale pot depune contestaţii privind proiectul de buget în termen de 15 zile de la…