În așteptarea bugetului de stat pentru anul 2026

Ne aflăm deja la jumătatea lunii ianuarie și încă nu avem un buget de stat pentru anul 2026. Nu este prima dată când Guvernul trimite Parlamentului cu întârziere legea bugetului spre adoptare. Anul trecut, bugetul pentru 2025 a fost publicat în seara zilei de 30 ianuarie și a fost trecut pe repede-înainte prin comisiile Consiliului Economic și Social chiar în următoarea zi, pe 31 ianuarie. Ne așteptăm ca și anul acesta, din declarațiile Guvernului Bolojan, bugetul pe 2026 să aibă o soartă similară, anticipând apariția bugetului în luna februarie. 

Întârzierea bugetului are efecte directe asupra administrării fondurilor publice de către instituțiile publice centrale, dar afectează și calendarele bugetelor locale. Guvernul Bolojan justifică întârzierea bugetului de stat pe fondul reformei administrative, care ar reduce cheltuielile publice începând cu acest an. Totuși, legislația nu ține cont de deciziile politice, iar publicarea cu întârziere a bugetului necesită derogări de la legile finanțelor publice – practică obișnuită în ultimul deceniu în România. 

Legea 500/ 2002 prevede că legile bugetare trebuie supuse spre adoptare Parlamentului, de către Guvern, cel târziu pe 15 noiembrie, ceea ce înseamnă că intrăm, cât de curând, în a treia lună de întârziere. Mai mult decât atât, Guvernul ar fi trebuit să primească, pentru prima lectură, bugetul național cel târziu pe 30 septembrie de la Ministerul Finanțelor. Asta înseamnă că ar fi trebuit să încheiem anul 2025 cu legea bugetului de stat pentru 2026 deja aprobată și publicată în Monitorul Oficial. 

Totuși, aceasta nu este cea mai mare întârziere din ultimul deceniu. De altfel, în ultimii 10 ani, bugetul de stat a fost adoptat înainte de începea exercițiului bugetar numai în 2015, 2016 și perioada 2022-2024. Cele mai mari întârzieri au fost în anii 2019 și 2021, când bugetul de stat a fost adoptat în luna martie.  

1. Cheltuielile lunare sunt gestionate în limita a 1/12 (lunar) din bugetul aprobat în anul anterior.

Articolul 37 din L500/2002 privind finanțele publice prevede că, în situația în care legea bugetului de stat nu este adoptată și publicată în Monitorul Oficial cu cel puțin 3 zile înainte de expirarea exercițiului bugetar (respectiv până la 28 decembrie), cheltuielile publice se pot efectua, lunar, în limita a cel mult 1/12 din creditele bugetare aprobate pentru anul precedent.

În practică, această regulă limitează activitatea instituțiilor publice la acoperirea cheltuielilor strict necesare funcționării curente, fără posibilitatea angajării de noi programe, investiții sau inițiative cu caracter strategic. Această constrângere reduce capacitatea ordonatorilor de credite de a planifica și implementa politici publice noi sau extinderi ale programelor existente. 

2. Decalarea calendarului bugetelor publice locale

Proiectele bugetelor locale pot fi publicate numai după adoptarea legii bugetului de stat. Întârzierea acesteia din urmă decalează, implicit, adoptarea bugetelor locale, forțând autoritățile administrației publice locale să funcționeze pe baza unui buget provizoriu și fără acces la alocările anuale din cotele și sumele defalcate din impozite.

Potrivit legii 273/2006 privind finanțele publice locale, autoritățile locale au obligația de a publica proiectele de bugete în termen de 15 zile de la publicarea legii bugetului de stat în Monitorul Oficial (art. 39). Această situație ar putea determina autoritățile locale să aprobe bugetele pe repede-înainte, riscând ca proiectele să nu fie păstrate în dezbatere publică suficient timp pentru ca cetățenii să le conteste. Mai mult decât atât, întârzierea bugetelor afectează capacitatea autorităților locale de a planifica investiții, de a lansa achiziții publice și de a asigura cofinanțarea proiectelor aflate în derulare. 

3. Adoptarea bugetului numai prin derogarede la legile finanțelor publice 

Adoptarea legii bugetului de stat cu depășirea termenelor stabilite de cadrul legal presupune, în practică, recurgerea la derogări de la prevederile legii 500/2002, care reglementează calendarul și procedura bugetară. 

Utilizarea derogărilor afectează predictibilitatea procesului bugetar și slăbește disciplina fiscal-bugetară, deja șubredă, pentru care s-au creat deja precedente pentru flexibilizarea regulilor de elaborare și aprobare a bugetului de stat. În absența unui calendar clar și respectat, capacitatea instituțiilor publice de a planifica și gestiona eficient resursele bugetare este diminuată. 

Întârzierea bugetului pentru anul 2026 este justificată politic prin nevoia de a reduce cheltuielile administrative, ceea ce presupune, conform Guvernului, adoptarea unui pachet de măsuri considerat esențial pentru o construcție bugetară sustenabilă. Această întârziere a bugetului pentru adoptarea unor noi măsuri fiscal-bugetare vine în contextul implementării Planului bugetar-structural național pe termen mediu – PBSTM (2025-2031), despre care am scris aici, prin care se urmărește reducerea treptată a deficitului bugetar până la 2,5% din PIB în 2031. Ținta de deficit agreată în PBSTM pentru anul 2026 este de –6,4% din PIB (pg. 103). 

În declarațiile recente de presă, executivul a subliniat că pachetul de măsuri urmărește reducerea cheltuielilor cu administrația publică și îmbunătățirea eficienței acesteia înainte de stabilirea limitelor bugetare pentru 2026, astfel încât constrângerile de cheltuieli să fie reflectate încă din proiectul de buget. 

Proiectul de lege în cauză, elaborat pentru „creșterea capacității financiare a unităților administrativ-teritoriale”, a fost pus în dezbatere publică pe 13 ianuarie și prevede, în principal, reducerea cheltuielilor de personal în administrația publică. În expunerea de motive, proiectul legislativ menționează asumarea în PBSTM a reducerii deficitului bugetar, dar și reducerea cheltuielilor publice de la 41,9% din PIB la 35,9% din PIB până în 2031.

Impactul acestui proiect presupune o reducere a cheltuielilor bugetului general consolidat cu 3,36 miliarde lei în 2026, dar și cu peste 5 miliarde lei anual în perioada 2027-2031. Această reducere se va realiza, în principal, prin următoarele măsuri cu impact socio-economic:  

• Reduceri de personal (6.102 de posturi de consilieri personal; -25% posturi din instituțiile prefectului; -30% număr maxim de posturi de la nivel local; reducerea personalului din poliția locală); 
• Limitări salariale, prin plafonarea salariului președintelui ANRSC și prin limitarea salariilor instituțiilor subordonate MDLPA; 
• Reducerea costurilor administrative prin mutarea la nivel central a cheltuielilor centrelor militare. 

Pe lângă reducerea cheltuielilor, proiectul legislativ prevede și creșterea veniturilor bugetare, prin eliminarea unor scutiri fiscale, cesionarea creanțelor fiscale, extinderea impozitului pe clădiri, terenuri și mijloace de transport. 

Potrivit celei mai recente execuții bugetare disponibile pentru 2025, cheltuielile de personal au ajuns la 154,12 miliarde lei la nivelul bugetului general consolidat, reprezentând 8,1% din Produsul Intern Brut și 21,6% din totalul cheltuielilor efectuate. În analizele bugetare realizate lunar de Funky Citizens în ultimii doi ani, cheltuielile de personal s-au situat constant între primele trei categorii de cheltuieli ale statului. Deși necesitatea unor reforme structurale este reală, acestea ar trebui planificate pe termen mediu și lung și adoptate în timp util, fără a afecta calendarul bugetar stabilit prin lege. 

În timp ce așteptăm adoptarea bugetului pentru 2026, așteptăm totodată și publicarea datelor finale de execuție bugetară pentru anul trecut. Cele mai recente date (noiembrie 2025) ne indică un deficit de –6,4% din PIB. În acest context, revenirea la o țintă de deficit de cel mult 3% din PIB rămâne o provocare majoră, care nu poate fi abordată fără responsabilitate fiscal-bugetară și asumarea unor reforme și decizii, inclusiv unele cu cost politic și electoral pentru decidenți.