Workshop: how to implement Open Contracting in Romania - lessons from Ukraine

Analiza execuției bugetului de stat pentru prima jumătate a anului 2024 dezvăluie o situație financiară alarmantă, cu provocări majore în gestionarea deficitului și a cheltuielilor publice în an electoral.  Deficitul bugetar: o depășire semnificativă a țintelor  Prima jumătate a anului 2024 s-a încheiat cu un deficit bugetar de –63,65 miliarde lei, reprezentând –3,6% din PIB. Acest deficit depășește considerabil ținta de –3,15% asumată pentru primele două trimestre ale anului (T1 și T2), indicând o incapacitate îngrijorătoare de a menține disciplina fiscală. Veniturile în valoare de 275,5 miliarde lei sunt substanțial mai mici față de cheltuielile efectuate (339,16 miliarde).  Deficitul de –3,6% din PIB marchează un record negativ, fiind cel mai mare înregistrat în perioada ianuarie – iunie din ultimii opt ani, cu excepția anului pandemic 2020. Este alarmant faptul…

Mulțumim tuturor celor care au intrat pe www.banipierduti.ro/atlas și au completat varianta lor de buget. Iată ce ne iese dacă tragem linie și adunăm.

Rezultatele celei mai recente ediții a studiului Open Budget Survey au fost lansate astăzi în cadrul unui eveniment online. Acest studiu este realizat o dată la doi ani de către organizația International Budget Partnership.

Aceasta este ultima din cele patru părți ale unui ghid menit să familiarizeze cetățenii implicați cu noțiunea de buget local. Bugetul public local reprezintă documentul de bază pentru gestionarea fondurilor în cadrul unei unități administrativ-teritoriale (UAT). Este redactat, de obicei, sub formă de tabel și reprezintă veniturile și cheltuielile pe care le anticipează primăria într-un an bugetar.  A înțelege bugetul local este un avantaj atunci când participi la redactarea lui. De asemenea, poți înțelege mai bine și cum sunt cheltuiți banii pe care primăria îi colectează prin taxe, de exemplu. În ultima parte a ghidului, colega noastră Diana recapitulează cele mai importante informații despre bugetele publice locale și trage concluziile cu care ar trebui să rămânem în urma lecturii acestui mic ghid. Sperăm că aceste patru materiale educative v-au fost…

Aceasta este cea de a treia din cele patru părți ale unui ghid menit să familiarizeze cetățenii implicați cu noțiunea de buget local. Bugetul public local reprezintă documentul de bază pentru gestionarea fondurilor în cadrul unei unități administrativ-teritoriale (UAT). Este redactat, de obicei, sub formă de tabel și reprezintă veniturile și cheltuielile pe care le anticipează primăria într-un an bugetar. A înțelege bugetul local este un avantaj atunci când participi la redactarea lui. De asemenea, poți înțelege mai bine și cum sunt cheltuiți banii pe care primăria îi colectează prin taxe, de exemplu. În cea de a treia parte a ghidului, colega noastră Diana prezintă exemple concrete de bugete publice locale, le examinează și le disecă într-o amplă lecție de anatomie bugetară. Explică specificațiile și exemplifică situațiile în care bugetele publice…

Introducere România se confruntă cu probleme semnificative din punct de vedere fiscal-bugetar. Acestea au la bază insustenabilitatea finanțelor publice, veniturile fiscale reduse și utilizarea inadecvată a fondurilor europene. Măsurile propuse de Ministerul Finanțelor (MF) pentru a aborda aceste probleme sunt insuficiente și nu tratează problemele fundamentale. În schimb, este necesară o serie de dezbateri publice pentru a evalua prioritățile de finanțare, prioritizarea investițiilor și îmbunătățirea credibilității bugetului. Alocarea și distribuția bugetelor locale din România sunt insustenabile și ineficiente, ducând la cheltuieli mari cu personalul și la investiții publice reduse. Pentru a aborda aceste provocări, recomandăm evaluarea priorităților de finanțare, efectuarea unei evaluări transparente a cheltuielilor bugetare, prioritizarea investițiilor, stabilirea transparenței în contractele publice, colaborarea cu autoritățile locale și societatea civilă și realizarea unei evaluări oneste și a repoziționării realiste…

Deficitul bugetar al României a atins un nivel alarmant de -2,06% din PIB în primul trimestru din 2024, cel mai mare deficit din ultimele două decenii pentru T1. Deși deficitul de -35,879 miliarde lei nu a coborât până la ținta  trimestrială de -41,312 miliarde lei, diferența rămâne îngrijorătoare. Cheltuind în acest ritm, statul ar putea ajunge la 8% deficit anul acesta, mult peste ținta de 5%. Datele istorice arată că acest scenariu nu e imposibil. Pe scurt, bugetul României din T1 2024 a înregistrat un deficit record, fiind pe cale să depășească semnificativ țintele anuale dacă tendințele se mențin. Veniturile din martie au scăzut față de ianuarie, în timp ce cheltuielile au crescut față de anul precedent, în special pentru serviciul datoriei și investiții. Datele din anii anteriori sugerează că menținerea deficitului anual…

Anul trecut, doar 7,53% din bugetul Primăriei Capitalei a fost cheltuit pentru protecția mediului. Domeniul apare în bugetele tuturor celor 7 primării ale Bucureștiului. Este important să analizăm cum sunt cheltuiți acești bani în contextul în care suprafața spațiului verde din Capitală a scăzut cu 7% în ultimii 25 de ani. Analiza de față face parte din proiectul „Natura între blocuri” derulat de Asociația Parcul Natural Văcărești și poate fi documentul de bază pentru identificarea sumelor de bani cheltuite pentru acest domeniu în Capitală și pentru găsirea de noi oportunități pentru lărgirea ariilor naturale urbane.  Câteva lucruri le vom lua în calcul: Starea actuală a mediului înconjurător local și consecințele potențiale ale neinvestirii în protecția mediului. Constrângerile bugetare ale guvernului local și prioritățile concurente pentru finanțare. Istoricul inițiativelor de…

De ce acest training? Pentru că show must go on: chiar dacă pandemia a eclipsat aproape totul, asta nu înseamnă că ale noastre cauze au dispărut. Ba poate c-au fost amplificate de pandemie sau de sora geamănă – infodemia. Orișicum, advocacy-ul bine țintit va pune cauza la care ținem pe agenda publică, dar și pe agenda personală a decidenților. Provocarea e să vedem cum putem face advocacy mai eficient, în contextul în care dezinformarea pare să devină ubicuă. Căci da, așa cum plasticul plutește nestingherit prin oceanul planetar, la fel și noi înotăm zilnic prin informații înșelătoare sau manipulatoare care ne poluează feed-urile. Ce facem la training? Vrem să fie cât mai relevant pentru nevoile tale punctuale, așa că te încurajăm să ni le spui în formularul de înscriere. Concret,…

Astăzi am participat la întâlnirea cu reprezentanții Comisiei Europene, aflați în vizită de evaluare în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare. Ne-am plâns, ca de obicei, de corupție și de bani publici cheltuiți aiurea. Dacă vreți să citiți mai pe larg care a fost poziția Funky Citizens, găsiți documentul de poziție AICI.

Alături de Spania și Republica Cehă, România e singura țară din UE aflată în penultimul eșalon al clasamentului Open Budget Survey – Modulul Covid-19. Acest studiu a analizat 120 de țări pentru a vedea cât de responsabile au fost guvernele cu măsurile de sprijin financiar adoptate la declanșarea pandemiei.  Guvernele țărilor au fost evaluate, prin 26 de indicatori, la trei mari capitole, derivate din metodologia Open Budget Survey:  TransparențăAccesul publicului la informații relevante Participare publicăExistența unor oportunități pentru implicarea cetățenilor SupervizareExistența unor instrumente adecvate de supraveghere Studiul împarte țările în 5 eșaloane, în funcție de informațiile existente pentru cele trei capitole: minimale limitate câteva adecvate substanțiale Rezultate La nivel internațional: Mai mult de două treimi din guverne nu au reușit să își gestioneze pachetele de măsuri de urgență într-un…

Open Contracting in Romania would mean a first step in the transparency and efficient structuring of data and information about public procurement. Throughout the 10 years of Funky's activity in public budgets, we have discovered and been reconfirmed that transparency in procurement is far from being the strong point of the authorities. We strongly believe that there is room for better, so on Tuesday, September 20, we invite you to a workshop on how we can understand, make transparent and simplify public contracts for the business environment.

Deficitul bugetar a ajuns la un nivel îngrijorător de –3,24% din Produsul Intern Brut (PIB), până la finalul lunii aprilie. Acest deficit este cel mai mare înregistrat în ultimele aproape două decenii pentru această perioadă a anului. Similar, la finalul lunii martie, deficitul de -2,06% din PIB era cel mai mare din aceeași perioadă a anilor 2008-2024. Luna aprilie înregistrează cel mai mare deficit de la începutul anului, în valoare de –21,41 miliarde lei, adică -1,18% din PIB, depășind cu mult ținta din Trimestrul II (T2) de –0,76% din PIB deficit bugetar. Ritmul alert de adâncire a deficitului bugetar ar trebui să ridice semne serioase de întrebare cu privire la respectarea țintei de –5% deficit pentru întregul an 2024.  De ce să-ți pese că statul are deficit Poate nu-ți…

Pentru că ținem tare la mult la transparență, mai ales când vine vorba de cheltuirea banului public (inclusiv cel european), am contribuit la prima analiză făcută de noua coaliție Open Procurement EU. De asemenea, în calitate de co-autori ai portalului pan-european de achiziții publice Tenders.Guru, am contribuit și la o serie de recomandări detaliate pentru o mai bună transparență a achizițiilor legate de redresare și reziliență – o puteți citi aici (în engleză).

Primele șapte luni ale anului s-au încheiat cu un deficit bugetar de –4,02% din PIB (-71,04 miliarde lei), aproape dublu față de cel înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut (-2,4% din PIB, respectiv –38,59 mld lei). Având în vedere ritmul accelerat de cheltuire a banilor de la bugetul de stat, ținta anuală de –5% din PIB pare puțin probabil de a fi respectată. De altfel, am avertizat încă din luna martie faptul că bugetul de stat se află într-un ritm record de adâncire a diferențelor dintre gradul de încasare al veniturilor și ritmul de cheltuire a banilor disponibili. Noile măsuri fiscal-bugetare propuse prin Ordonanța de Urgență promit să readucă deficitul la „nivel rezonabil” până la finalul anului, prin limitarea cheltuielilor cu bunuri și servicii, eșalonarea unor plăți salariale,…