Bine ați venit la prima ediție a buletinului nostru! Ne propunem să oferim perspective asupra modului în care dezinformarea funcționează și se răspândește în România în săptămânile premergătoare alegerilor prezidențiale. La Funky Citizens, am monitorizat tendințele și narativele legate de dezinformare în ultimii ani și înțelegem cât de intensă este această perioadă crucială. Alături de briefing-ul nostru săptămânal privind evoluțiile știrilor electorale, oferim o analiză aprofundată asupra evoluției campaniilor de dezinformare în social media care vizează cursa prezidențială din România.
REZUMAT
Peisajul de dezinformare din România menține narațiuni persistente despre legitimitatea lui Călin Georgescu ca temă centrală, cu amplificare coordonată pe multiple platforme. Analiza relevă coordonarea între platforme în răspândirea conținutului care induce frică despre scenarii iminente de război și colaps economic. Deosebit de îngrijorătoare este distorsionarea crescândă a declarațiilor candidaților cu privire la relațiile UE-Ucraina și problemele sociale, demonstrând o manipulare deliberată a discursului public pentru a crea narațiuni divizive și a submina integritatea electorală.
PREZENTARE GENERALĂ
Campania oficială pentru alegerile prezidențiale din România a început vineri, 4 aprilie, la miezul nopții și va dura 30 de zile până pe 3 mai, primul tur fiind programat pe 4 mai și al doilea tur pe 18 mai. Unsprezece candidați concurează într-un peisaj politic modelat de controversele alegerilor anulate de anul trecut, care au fost anulate din cauza suspiciunilor de interferență externă.
Mai multe sondaje de opinie realizate pe parcursul lunii martie 2025 arată modele constante în preferințele alegătorilor înaintea viitoarelor alegeri prezidențiale din România. George Simion (AUR) conduce toate cele nouă sondaje, cu un sprijin variind între 27% și 37%, în medie în jurul valorii de 31%. Bătălia pentru locul al doilea rămâne competitivă între trei candidați. Nicușor Dan (Independent) este cotat între 16-26%, Crin Antonescu (coaliția A.RO – PSD-PNL-UDMR) arată un sprijin între 14-24% și Victor Ponta (independent) variază între 9-23%.
Elena Lasconi (USR) are un sprijin semnificativ mai scăzut, între 3,9-12%. Ceilalți candidați – Daniel Funeriu, Lavinia Șandru și alții – sunt constant cotați sub 3%. Aceste rezultate sugerează un probabil al doilea tur între doi candidați cu George Simion, adversarul său fiind încă incert între Nicușor Dan, Crin Antonescu și Victor Ponta, în funcție de evoluțiile târzii ale campaniei și de dinamica prezenței la vot.
Pe frontul dezinformării, TikTok și Meta au publicat rapoarte de transparență privind alegerile anulate de anul trecut, dar rămân întrebări semnificative fără răspuns. TikTok a raportat eliminarea a șase rețele de Operațiuni de Influență Secretă care vizau publicul românesc și peste 5.500 de conținuturi legate de alegeri care încălcau politicile platformei. Cu toate acestea, platforma nu a explicat viralitatea bruscă a conținutului care îl susținea pe Călin Georgescu chiar înainte de primul tur (20-24 noiembrie 2024) și nici nu a dezvăluit fondurile de publicitate utilizate pentru a-l promova. În același timp, TikTok precizează că în decembrie 2024, o rețea de 27.217 conturi care funcționau prin intermediul unui furnizor de angajamente false a încercat să promoveze partidul politic AUR și candidatul independent Călin Georgescu prin postarea de comentarii la scară largă; o rețea de 68 de conturi operate din Republica Moldova și vizând diaspora românească din Republica Moldova a încercat să îl promoveze pe Iurie Ciocan și Partidul Social Democrat.
Anularea fără precedent a primului tur al alegerilor prezidențiale din România de către Curtea Constituțională a marcat un moment critic pentru democrația europeană, evidențiind potențialul rețelelor sociale de a submina procesele electorale. Aceste evoluții au fost analizate în profunzime în studiul nostru “Subminarea democrației: Utilizarea social media ca armă în alegerile din România din 2024”. Acest caz a determinat Comisia Europeană să deschidă formal proceduri împotriva TikTok în temeiul Regulamentului DSA (Digital Service Act). Procurorii români au plasat deja mai mulți influenceri TikTok sub anchetă penală, inclusiv pe Bogdan Peșchir, care ar fi cheltuit 4,4 milioane de lei pentru a influența voturile pentru Georgescu.
Meta, între timp, a declarat în cel mai recent raport al său contacte regulate cu autoritățile române, inclusiv ANCOM, Ministerul Digitalizării, Biroul Electoral și Agenția de Securitate Cibernetică a României. Platforma a creat canale directe de escaladare pentru cinci parteneri români și a organizat sesiuni de instruire online cu partidele politice înainte de alegeri.
DEZINFORMARE ÎN SOCIAL MEDIA
O rețea complexă de dezinformare se concentrează în jurul lui Călin Georgescu, prezentându-l ca fiind președintele de drept al României, a cărui victorie a fost presupus răsturnată de o elită politică și judiciară coruptă. Aceste narațiuni susțin că al doilea tur al alegerilor prezidențiale a fost anulat pe nedrept și că atât instituțiile interne, cât și puterile internaționale sunt implicate într-un complot pentru a suprima democrația românească. O temă recurentă este apelul la reluarea celui de-al doilea tur electoral, adesea susținut de hotărâri juridice fabricate și aprobări false din partea unor figuri străine. Dezinformarea suplimentară alimentează anxietatea publică, sugerând că România se confruntă cu un război iminent și colaps economic, prezentând o națiune în criză pentru a justifica schimbarea politică radicală și a delegitima conducerea actuală.
O narațiune de bază susține că Călin Georgescu este președintele legitim al României, ales de popor, dar blocat de instituții corupte. Afirmațiile false sugerează că România a anulat alegerile democratice sub presiunea UE și a statului paralel și că figuri internaționale, inclusiv oficiali americani, susțin președinția lui Călin Georgescu. Aceste postări prezintă Curtea Constituțională și guvernul ca fiind ilegitime, cerând reluarea celui de-al doilea tur al alegerilor pentru a restabili justiția.
Un volum semnificativ de conținut se concentrează pe reluarea celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale, prezentându-l ca inevitabil și obligatoriu din punct de vedere legal de către instanțele naționale și internaționale sau guvernele străine. Aceste afirmații citează adesea termene limită false, documente juridice fabricate și aprobări fictive din partea unor figuri active pe scena internațională, insistând că procesul electoral va fi reluat cu Călin Georgescu ca favorit.
O poveste alternativă promovează ideea că un “stat paralel” complotează împotriva lui Călin Georgescu și George Simion. Dezinformarea susține că serviciile de informații românești, sistemul judiciar și liderii politici colaborează pentru a-l descalifica prin manipulare și lovituri de stat judiciare și că soarta lui George Simion va fi aceeași în alegerile viitoare. Acuzații de profil înalt, de la declarații fabricate ale actorilor internaționali până la afirmații despre sabotaj și incendieri la clădirile guvernamentale ca semne ale încercărilor de a mușamaliza presupusa lovitură de stat, îl prezintă pe Călin Georgescu ca pe un erou reformist atacat de un stat paralel corupt și ocult.
Alte narațiuni intensifică teama că România se îndreaptă spre război sau colaps economic. Postările susțin mobilizări militare secrete, recrutare forțată și desfășurări de trupe străine sub NATO, prezentând țara ca victimă a manipulării geopolitice și fiind forțată într-un război cu Rusia de către UE și Franța. În același timp, colapsul economic este prezentat ca iminent, cu afirmații că guvernul a ipotecat activele naționale și a pierdut toată credibilitatea în fața creditorilor străini, adâncind neîncrederea în conducerea națională. Aceste narațiuni se conectează și cu cele legate de alegeri, sugerând că alegerile vor fi suspendate sau anulate din nou de un guvern ilegitim.
Au fost raportate apeluri explicite la violență în conjuncție cu aceste teme, în principal cu cele care delegitimează instituțiile electorale românești și prezintă o amenințare iminentă la adresa siguranței în România.
FACT-CHECKING CORNER
În baza verificărilor făcute de Factual.ro, am identificat mai multe tendințe îngrijorătoare în dezinformarea care circulă înaintea alegerilor prezidențiale din România.
Verificările recente ale faptelor au evidențiat declarații ale doi candidați prezidențiali. Victor Ponta, fost prim-ministru și fost lider al PRO România, a făcut o declarație falsă, afirmând că Uniunea Europeană nu a oferit niciun ajutor Ucrainei. Această afirmație ignoră ajutorul politic, financiar și militar substanțial pe care UE l-a oferit de la începutul războiului. Între timp, declarația lui Nicușor Dan, actualul primar al Bucureștiului și candidat independent cu experiență politică în USR, despre parteneriatul civil și legislația privind căsătoria între persoane de același sex a fost evaluată ca fiind trunchiată, deoarece a omis contextul esențial privind statutul și interpretarea voturilor legislative la care a făcut referire.
Analiza noastră mai largă a 74 de declarații verificate de Factual.ro relevă un peisaj tulburător: 54 de declarații au fost considerate false, 7 au lipsit de context, 2 au fost parțial false, 2 au fost trunchiate și doar 2 au fost verificate ca fiind adevărate. Principalele teme ale dezinformării s-au centrat în jurul Ucrainei (18 declarații), Uniunii Europene (29 de declarații), COVID-19 și vaccinării (5 declarații), schimbărilor climatice și problemelor de mediu (7 declarații) și inteligenței artificiale (4 declarații).
Conținutul fabricat include afirmații despre România care trimite trupe în Ucraina, informații false despre coordonarea militară a UE sau politicile de monedă digitală, teorii ale conspirației privind vaccinul COVID-19 și denaturări ale faptelor științifice sau tehnologiilor. Figurile cheie care răspândeau afirmații false includeau pe Diana Șoșoacă (senatoare SOS), Anamaria Gavrilă (deputat POT), Angel Tîlvăr (Ministrul Apărării) și Ramona Ioana Bruynseels (fostă candidată prezidențială). Marea majoritate a informațiilor false sau înșelătoare proveneau din surse online, amplificând adesea narațiuni cu teme naționaliste, anti-UE, anti-vaccin sau bazate pe teorii ale conspirației.
ANALIZĂ ȘI OPINII ALE EXPERȚILOR
Ceea ce face cazul României deosebit de instructiv este cât de repede a evoluat ,,manualul dezinformării’’ după anularea alegerilor de anul trecut. În loc să nege pur și simplu legitimitatea instituțională, actorii au construit o întreagă realitate paralelă cu propria sa logică internă și ecosistem de dovezi. Întrebarea nu este dacă alegătorii vor fi expuși la acest cadru alternativ, ci dacă realitatea însăși rămâne un punct de referință comun în discursul politic românesc.
România se află la o intersecție fascinantă unde mecanica electorală a secolului XX întâlnește războiul informațional al secolului XXI. Reziliența la care asistăm nu este în instituțiile noastre – care rămân vulnerabile – ci în rețelele civice care se formează între jurnaliști, fact-checkeri și cercetători. Este ca și cum am privi dezvoltarea căilor neurale în timp real: dezordonate, fragile, dar remarcabil de adaptabile.
Funky Citizens operează la punctele de intersecție ale democrației în acest ciclu electoral. Observatorii noștri acreditați vor documenta procesul democratic tangibil în secțiile de votare din toată țara, în timp ce echipele noastre digitale urmăresc curenții invizibili ai manipulării online. Aceste eforturi paralele captează un adevăr singular: alegerile au loc acum simultan în spațiul fizic și în ecosistemele informaționale. Ceea ce face 2025 distinctiv este modul în care aceste domenii se influențează din ce în ce mai mult reciproc – o narațiune concepută online luni ar putea remodelă comportamentul alegătorilor la urnele de vot duminică.
Elena Calistru, președinte, Funky Citizens
CONCLUZIE
Pe măsură ce România intră în perioada oficială a campaniei prezidențiale, peisajul dezinformării prezintă provocări serioase pentru discursul democratic. Cel mai îngrijorător este persistența narațiunilor false în jurul lui Călin Georgescu, prezentat ca “președintele de drept” al României, a cărui alegere a fost presupus furată de instituții corupte. Aceste afirmații au evoluat într-o rețea complexă de dezinformare care delegitimează instituțiile electorale, promovează teorii ale conspirației despre un “stat paralel” și alimentează temerile de război iminent sau colaps economic.
Momentul este deosebit de tulburător, candidații prezidențiali făcând deja declarații false sau înșelătoare despre probleme critice precum sprijinul UE pentru Ucraina și drepturile LGBTQ+. Cu George Simion conducând în sondaje și trei candidați concurând pentru o potențială poziție în turul doi, vigilența împotriva dezinformării va fi esențială pe măsură ce se apropie alegerile din 4 mai, mai ales având în vedere circumstanțele fără precedent care au urmat alegerilor anulate de anul trecut și investigațiile în curs privind manipularea rețelelor sociale.
Acest buletin informativ face parte din activitatea noastră continuă cu BROD, membru al EDMO.