Anul 2022 a fost un an de așezare pentru bugetele publice – cel puțin din perspectiva calendarului de aprobare a acestora, cele mai multe dintre municipalități au făcut eforturi de a avea bugete noi din primele două luni ale anului. Cu toate însă că bugetele municipalităților au fost aprobate ceva mai devreme față de 2021, tot suntem departe de calendarul normal și legal care impune bugete noi pentru un fiscal nou. În acest an, întârzierea a fost de „doar” două luni în cele mai bune dintre cazuri.
La fel ca înainte, analiza de față s-a uitat la procesul de elaborare și aprobare a bugetelor locale din 109 municipii din România (incluzând aici și cele șase sectoare ale Capitalei), urmărind în ce măsură acestea respectă criteriile din legislația privind finanțele publice locale legate de transparența acestui proces. De asemenea, analiza a urmărit în ce măsură municipiile din România au reușit să facă pasul către standarde moderne internaționale din finanțele publice, respectiv să adopte măsuri care să le facă bugetele deschise (formatul de publicare, bugetele pentru cetățeni sau dezbaterile publice organizate).
Per total, în anul 2022 sunt niște îmbunătățiri la capitolele de transparență și participare, bugetele locale fiind mai deschise. Acest lucru este și un indicator că un buget de stat adoptat mai devreme ajută într-o planificare mai rapidă inclusiv la nivel local. În ciuda faptului că în acest an calendarul de elaborare a proiectelor de bugete locale s-a suprapus și peste Anul Nou, multe dintre municipii s-au străduit să fie cu bugetele gata în timpul legal și să aibă un buget „pe curat” încă din luna februarie.
În perioada următoare această analiză va fi extinsă, atât ca acoperire (prin includerea altor autorități locale), cât și ca scop (prin includerea unor elemente de calitate a proceselor bugetare la nivel local). Am învățat, prin monitorizarea acestor municipii, dar și prin alte cercetări derulate în perioada această că etapa de dezbatere și aprobare a bugetelor locale este un moment-cheie pentru a implica cetățenii într-o guvernare ceva mai participativă. Am văzut comunități locale care se străduiesc să ajungă în secolul 21 prin dezbateri și transparență bugetară. Am văzut și comunități în care deși administrația locală încearcă să se deschidă organizând dezbateri la care totuși nu apare nimeni. Am văzut însă și mult prea multe municipii unde cetățenii nu întâlnesc deschidere din partea autorităților.
Dacă vrem o deschidere reală a guvernării către cetățeni, atunci dezbaterea bugetelor cu prilejul adoptării lor este un bun punct de pornire. Însă procesul bugetar este mult mai larg și pentru a avea o implicare reală a cetățenilor, efortul trebuie să fie mai larg și constant, cu dezbateri tematice sau pentru trasarea liniilor prioritare pe tot parcursul anului bugetar.
Anexa Excel de monitorizare a municipiilor
Topul municipiilor
Legendă punctaj
Termen de publicare:
2 puncte = în termen
1 punct = în afara termenului
0 puncte = deloc
Format deschis:
2 puncte = format editabil,
1 punct = vizualizare prietenoasă,
1 punct = PDF editabil,
0 puncte = pdf scanat
Termen de adoptare:
2 puncte = adoptat în termen,
1 punct = adoptat după termen
0 puncte = neadoptat
Analiza face parte din proiectul Republica Funky.
Proiectul este derulat de Funky Citizens în parteneriat cu Bjerkaker Learning Lab și Rise Project România și beneficiază de o finanțare în valoare de 276.980 euro, prin programul Active Citizens Fund România, finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui website nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org. Informații despre Active Citizens Fund România sunt disponibile la www.activecitizensfund.ro.
Lucrăm împreună pentru o Europă verde, competitivă și incluzivă .
Proiect derulat de
