Imaginați-vă că scrollați pe TikTok și dați peste un video cu Nicolae Ceaușescu. Are 2 milioane de vizualizări, 300.000 inimioare și comentarii de genul „singurul președinte adevărat pe care l-a avut România”. Nu e o distopie și nici science fiction – e România, 2025. Și, deși nu tot ce e în lumea online are și o transpunere directă în viața offline, în ceea ce ține de nostalgia comunistă pare să existe o convergență.
Ce ne spun datele?
Un studiu recent INSCOP Research relevă că România este practic formată din două țări care trăiesc în interiorul acelorași granițe: doar 1 din 4 români (27,4%) crede că mergem în direcția bună, față de aproape două treimi (63,5%) care sunt convinși că ne îndreptăm spre prăpastie. În traducere ar putea suna și așa: pentru fiecare român optimist, există doi care vor să dea timpul înapoi.
În privința viitorului, optimismul se regăsește mai ales printre tinerii cu studii superioare din marile orașe. În schimb, nostalgia pentru perioada comunistă persistă în rândul părinților și bunicilor din zonele rurale – exact acei oameni care au cunoscut din interior realitățile „epocii de aur”
Aici vine bomba: mai bine de jumătate dintre români (55,8%) spun că era mai bine pe vremea lui Ceaușescu. Majoritatea românilor vor, aparent, înapoi la regimul de dinainte de 1989. Două treimi (66,2%) păstrează o imagine favorabilă despre Nicolae Ceaușescu, mai mult decât orice politician actual.
De ce? O posibilă explicație este că memoria selectivă poate fi un drog puternic. Oamenii își amintesc că „toți aveau serviciu” (da, obligatoriu), că „alimentele erau naturale” (când le găseai), că „statul avea grijă de tine” (te și asculta la telefon gratis).
Aceste percepții generează o viziune romantizată asupra trecutului, contrastând cu dificultățile și incertitudinile contemporane.
În același timp, încă din 2022 cercetări regionale precum Globsec Trends evidențiază că România tinde să devină campioana nostalgiei autoritare în partea noastră de Europă: suntem singura țară din studiu unde satisfacția față de democrație a scăzut (de la 30% la 23%). Deschiderea către un lider autoritar, situată la 60%, se menține cea mai înaltă din regiune.
Această tendință nostalgică este confirmată și de cercetările interne realizate de Funky Citizens în 2023 și 2024. Studiile desfășurate în două etape (mai 2023 și iunie-iulie 2024) demonstrează că „paseismul” – romantizarea trecutului, îndeosebi a perioadei comuniste („pe vremea mea era mai bine”), constituie cea mai răspândită atitudine iliberală care poate deveni o vulnerabilitate care amenință democrația din România. Deși tendința părea să înregistreze o ușoară diminuare (de la 51% în 2023 la 45% în 2024), fenomenul își păstrează rădăcinile adânci în rândul persoanelor peste 45 de ani, din mediul rural și cu nivel educațional redus.
Nostalgia comunismului pe rețelele sociale. Sau cum să faci un dictator mort viral în 5 pași simpli
În lumea dezinformării, narațiunile funcționează ca niște povești bine spuse – doar că, din păcate, scopul lor nu e să lumineze, ci să ne deruteze. Oamenii nu sunt atrași de liste de fapte sau statistici seci, ci de povești care le ating o coardă sensibilă, care le explică lumea într-un mod aparent simplu și logic, chiar dacă în realitate e doar un apel la emoții. De asta funcționează atât de bine narațiunile false: ele îți oferă un personaj negativ (de obicei „ei” – guvernul, străinii, elitele), o victimă (adesea „noi”, cetățenii simpli) și o intrigă dramatică. E ca un serial prost dar captivant – te prinde, revii pentru „episodul” următor și ajungi să vezi tot ce se întâmplă în jur prin lentila acelei povești.
În scopul unei mai bune înțelegeri ale acestui fenomen, am colectat 687 de postări publice din social media din perioada 22 iulie 2024 – 22 iulie 2025. Criteriul de selecție folosit a fost existența unor referințe directe sau indirecte la regimul comunist sau la Revoluția din 1989, iar postările au fost distribuite în principal pe TikTok, Facebook cât și o selecție limitată de narațiuni distribuite pe Youtube, Instagram, Twitter (X) și Telegram. Ulterior, am organizat textele cu conținut similar în grupuri și am dezvoltat un sistem de codificare pentru a sintetiza informațiile din acestea.
Ce am găsit? Nostalgie, conspirații și manipulare digitală, zilnic, pe telefonul a milioane de români.
Toate narațiunile identificate au în comun idealizarea trecutului, acest element variind doar în ceea ce privește cultul personalității lui Ceaușescu, focalizarea pe realizări sau politici comuniste, sau argumente emoționale care țintesc sisteme de valori. Aceste narațiuni sunt însă diferite prin modul în care își construiesc strategia retorică, focalizându-se pe anumite simboluri. De exemplu, în unele texte Ceaușescu e prezentat ca un dictator “luminat”, superior demnitarilor și politicienilor de astăzi, iar în alte texte e accentul e pus pe lupta pentru libertate, sacrificiile românilor din 1989 și o revoluție “confiscată”. În ambele cazuri, fie că e vorba de acel “reîntoarcere la mai bine” sau acel “sacrificiu pentru a ne fi cu adevărat mai bine” – toate aceste narațiuni converg către același apel final: necesitatea unei noi revoluții.
Cele mai populare narative
1. Cultul Ceaușescu 2.0 (detalii în „Idealizarea lui Ceaușescu”) Narativa: Ceaușescu = singurul lider adevărat al României. Eroii din postări: Dacia (mașina, nu provincia), tunelurile din Bucegi, medaliile olimpice. Plot twist: același om care te bătea dacă aveai părul lung e acum icon de TikTok.
2. „Ne-au vândut globaliștii!” (detalii în „România amenințată de…”) Ingrediente: Soroș, UE, NATO, „ei”. Rețeta: ia orice problemă actuală, dă vina pe Occident, adaugă o doză de antisemitism, servește fierbinte. Rezultat garantat: like-uri și share-uri de la mătuși.
3. „Hai să facem o revoluție, da’ să iasă bine de data asta” (detalii în „Paseism și îndemne la revoluție” și „România sub dictatură…”) Mesajul: Tot ce s-a întâmplat după ’89 e greșit. Soluția: O nouă revoluție, dar păstrăm blocurile comuniste și siguranța locului de muncă. Contradicția evidentă: Vor libertate dar și un lider puternic. Go figure.
Fig.1 . Repartizarea narațiunilor colectate pe teme și cuantificarea lor în procente raportate la totalul narațiunilor procesate.
Idealizarea lui Ceaușescu
Nicolae Ceaușescu este evocat ca liderul cel mai valoros al României. Postările fac referire la realizările sale în construcții, industrie, sport și agricultură, dar și la simboluri naționale precum Dacia sau descoperiri din Munții Bucegi. Se remarcă o nostalgie pentru trecut, exprimată prin glorificarea tradițiilor naționale, dispreț față de elitele actuale și influențele occidentale. Figura lui Ceaușescu este evocată într-un registru ambivalent: temut ca simbol al autoritarismului, dar și admirat pentru forța națională pe care o reprezenta, reflectând tensiunile din memoria colectivă românească.
România amenințată de globaliști, evrei și Uniunea Europeană
Narațiunile din această temă portretizează revoluția ca o „lovitură de stat” orchestratӑ de interese globaliste occidentale (UE, NATO, SUA) și semitice (Soroș). Nicolae Ceaușescu este prezentat ca o victimă a acestor forțe externe și glorificat ca un simbol al independenței naționale, patriotismului și demnității. Se deplânge prăbușirea economică, morală și socială a României din ultimele trei decenii, cu acuzații de corupție, trădare a interesului național și subordonare față de Occident. Se elogiază perioada ceaușistă pentru echitate socială, locuințe accesibile, proiecte de infrastructură și autonomie, în contrast cu prezentul caracterizat de favoritism, declin instituțional și lipsă de suveranitate. Apelurile la mobilizare, revoluție și recuperarea suveranității sunt frecvente, însoțite de un discurs naționalist, anti-occidental și antisemit, care idealizează trecutul ca epocă de ordine și justiție, în opoziție cu un prezent perceput ca trădat și corupt.
Paseism și îndemne la revoluție
Acest subiect reunește postări de pe rețelele sociale care cer revoluție și elogiază figura lui Nicolae Ceaușescu, combinând critici față de conducerea actuală cu nostalgie pentru perioada comunistă. Sunt menționate nemulțumiri legate de corupția, incompetența și subordonarea liderilor actuali față de interese străine (UE, SUA, Franța), cerând reforme radicale, o nouă constituție și alegeri libere. Se invocă realizările lui Ceaușescu în infrastructură, locuințe și independență economică, contrastate cu declinul de după 1989. Mesajele sunt adesea impregnate de naționalism, resentiment anti-occidental și teorii conspiraționiste, exprimând dorința de revenire la un stat puternic, suveran și „autentic românesc”. Se observă o retorică anti-sistem, anti-corupție, anti-globalistă, cu accente patriotice și apeluri la mobilizare.
România sub dictatură, îndemne la revoluție
Alegerile anulate din noiembrie 2024, precum și rezultatele alegerilor prezidențiale din mai 2025 sunt prezentate ca o continuitate a declinului și degradării României, care a început cu Revoluția din 1989. În textele încadrate în această temă România este prezentată ca o țară capturată, în care drepturile și libertățile cetățenești sunt încet dar sigur încălcate de niște autorități aservite altor interese decât celor naționale. Motivul principal al acestei teme este că singura modalitate prin care românii își pot redobândi țara este o nouă revoluție, care să o readucă în direcția în care au intenționat revoluționarii din 1989.
Fig 2. Distribuția narațiunilor în funcție de temă și frecvență zilnică între 18 mai – 22 iulie 2025.
Diagrama temporală de mai sus prezintă distribuția zilnică a narațiunilor diseminate între 18 mai și 22 iulie 2025, împărțite în patru coduri tematice. Cea mai frecventă temă, „RO sub dictatură, îndemnuri la revoluție” (albastru deschis), domină clar perioada analizată, cu vârfuri semnificative pe 24-25 mai și 17 iunie. Această narațiune apare constant în aproape toate zilele și atinge cele mai înalte valori zilnice, indicând un flux susținut și constant al acestui tip de mesaj.
„Paseism și îndemnuri la revoluție” (portocaliu) și „Idealizarea lui Ceaușescu” (albastru închis) apar de asemenea cu frecvență ridicată, mai ales în perioada iulie, sugerând o intensificare a apelurilor nostalgice sau naționaliste. În schimb, „RO amenințată de globaliști, evrei și UE” (mov) se manifestă mai fragmentat, dar are prezențe notabile în jurul datelor de 25 mai, 8 iunie și 17 iulie. Alternarea și suprapunerea acestor teme în cadrul aceleiași zile indică faptul că narațiunile sunt adesea diseminate în paralel.
Fenomenul nostalgiei de pe TikTok
*Captură ecran: Exolyt
Datele privind activitatea pe TikTok pentru hashtag-urile #ceausescu și #nicolaeceausescu dezvăluie o creștere dramatică în perioada 2023 – 2025, coincizând cu ciclul electoral românesc. Primul hashtag a acumulat peste 730 de milioane de vizualizări, iar cel de-al doilea a depășit 240 de milioane, ambele înregistrând o creștere de 100% în doar câteva luni. Acest val de popularitate nu este întâmplător: vârfurile de audiență se suprapun cu momentele intense ale campaniei și ale dezbaterilor electorale, când nostalgia pentru perioada comunistă a fost instrumentalizată strategic în spațiul digital, adesea cu obiective politice clare.
Ceaușescu era însă deja viral înainte de alegeri. Algoritmul TikTok descoperise că nostalgia vinde mai bine ca Dior. „Prosperitatea socialistă” în 60 de secunde, servită între un dans și o rețetă de clătite. Este important de subliniat că această creștere exponențială nu pornește de la zero – analiza graficelor demonstrează că interesul pentru figura lui Ceaușescu preexista deja înainte de intensificarea activității electorale, indicând o fascinație constantă pentru conținutul nostalgic. Această „romanticizare treptată” prin mijloace digitale s-a cristalizat treptat, iar mecanismul de recomandare al TikTok a susținut proliferarea videoclipurilor cu tematici precum „prosperitatea din era socialistă” sau „nostalgia după un conducător autoritar”.
Analiza mai atentă a acestor tendințe digitale dezvăluie însă că interesul pentru figura lui Ceaușescu nu a apărut brusc odată cu intensificarea activității electorale. Există o fascinație constantă pentru conținutul nostalgic, alimentată treptat de algoritmul TikTok care favorizează videoclipurile cu tematici precum „prosperitatea din era socialistă” sau „nostalgia după un lider puternic”. Această „romanticizare digitală” s-a cristalizat progresiv, transformând nostalgia într-un instrument politic viabil.
Coroborând datele sociologice cu tendințele observate pe platformele online, nostalgia pentru sistemul comunist, concentrată în jurul personalității Nicolae Ceaușescu, apare ca o vulnerabilitate democratică reală. Totodată, ea reflectă insatisfacții concrete din societate care merită înțelese în profunzime, nu doar contracarate prin măsuri superficiale.
Fenomenul nostalgiei de pe Facebook
Dacă TikTok este un soi de dealer de nostalgie pentru tineri, Facebook e mai curând clubul pentru generația „pe vremea mea”.
Fenomenul se manifestă prin diverse forme de conținut viral: imagini cu produse alimentare din epoca comunistă prezentate ca fiind „naturale și sănătoase”, fotografii cu apartamente sau locuințe din perioada respectivă etichetate drept „cămine adevărate”, sau chiar meme-uri care glorifică sistemul economic de atunci prin comparații favorabile cu realitatea actuală. Aceste postări exploatează sentimentele de nesiguranță și frustrare ale utilizatorilor, oferind o alternativă nostalgică la provocările contemporane. Algoritmii platformelor sociale amplifică această tendință, promovând conținutul care generează reacții emoționale puternice, indiferent de acuratețea istorică. Astfel, spațiul digital devine un ecosistem în care miturile despre „vremurile bune” de altădată prosperă și se răspândesc organic, influențându-i pe cei mai tineri care nu au trăit direct experiența comunismului, dar sunt expuși constant la această narațiune idealizată.
Ce putem face?
1. Vorbește cu cei din jur
Poate părea o pierdere de vreme și de nervi, dar nu este. Conversațiile calme și oneste despre trecut, purtate ca să înțelegem, nu doar ca să convingem, pot să ajute mult mai mult decât crezi. Câteva sfaturi de urmat când începi o conversație cu cineva care îți spune că „era mai bine pe vremea lui Ceaușescu”:
- Activează curiozitatea în persoana cu care vorbești, nu defensiva. Pune mai multe întrebări ca să îți dai seama de unde vine sentimentul (de exemplu: „Ce îți plăcea mai mult/ părea mai bine atunci?” „Ce simți că îți lipsește acum?”)
- Validează emoția, dar nu și concluzia la care s-a ajuns (de exemplu: „E firesc să ți se pară că lucrurile mergeau mai bine atunci dacă viața era mai simplă, dar multe lucruri erau mai „simple” pentru că nu aveam de ales.”)
- Folosește exemple sau povești personale (dacă ai)
Când auzi următoarele argumente, adu-le aminte și fața cealaltă a lucrurilor:
- „Toată lumea avea un loc de muncă” – Da, dar era obligatoriu, nu opțional.
- „Aveam casă de la stat” – Da, dar nu aveai voie să alegi unde, nici ce spui în ea.
- „Era ordine” – Da, dar prin frică și violență.
- „Nu exista corupție” – Nu o vedeam pentru că era ascunsă în Partid, dar exista.
2. Învață să recunoști tiparul manipulării:
Analizează puțin conținutul înainte să îl crezi sau distribui. Dacă o postare inspiră o emoție puternică, de cele mai multe ori frică sau nesiguranță, e foarte alarmistă și polarizantă, întreabă-te: cui folosește?
Poți consulta here kit-ul de scrollat, dezvoltat de noi, pentru mai multe sfaturi despre cum să citim responsabil ce vedem online.
