ANALIZĂ: cu ochii pe Parlament

Anul 2021 a fost un an atipic pentru bugetele publice – pe lângă răspunsul la pandemia generată de Covid-19, suntem după un an cu două runde de alegeri, cu o dinamică schimbată la nivelul majorităților politice mai ales din marile orașe. Bugetul de stat a fost adoptat târziu, la început de martie 2021, ceea ce a făcut ca bugetele locale să fie mult întârziate.  Analiza de față s-a uitat la procesul de elaborare și aprobare a bugetelor locale din 109 municipii din România (incluzând aici și cele șase sectoare ale Capitalei), urmărind în ce măsură acestea respectă criteriile din legislația privind finanțele publice locale legate de transparența acestui proces. De asemenea, analiza a urmărit în ce măsură municipiile din România au reușit să facă pasul către standarde moderne internaționale…

Guvernul Ciolacu a decis, prin ordonanță de urgență adoptată complet netransparent, că are voie să deraieze economia fără să ia nicio măsură.  Ordonanța de Urgență în cauză a suferit modificări substanțiale între forma supusă dezbaterii publice și cea publicată în Monitorul Oficial. Însăși denumirea OUG publicată în Monitorul Oficial este diferită față de cea a versiunii publicate spre consultare și chiar față de denumirea actului normativ menționat în lista actelor adoptate de Guvern publicată pe site-ul acestuia. Între aceste modificări, Guvernul își acordă o derogare de la legea ce l-ar obliga să țină sub control deficitul bugetar. Practic, Guvernul strecoară prevederi legislative cel puțin periculoase, care nu au fost în prealabil publicate sau dezbătute, folosindu-se de paravanul unui alt proiect de OUG. Cronologia: 26 august, Ministerul Investițiilor și Proiectelor…

Un raport recent al coaliției Open Spending EU arată că este loc de mai bine în ceea ce privește transparența modului în care statele membre cheltuie fondurile primite prin Mecanismul de Redresare și Reziliență al Uniunii Europene. Studiul a analizat activitatea a 10 state membre, printre care și România, cu ajutorul experților din cadrul Funky Citizens. A fost luată în calcul cantitatea de informații despre achiziții publicată dar și calitatea acesteia pentru contribuabili (ex. formate deschise sau publicarea pe un portal central). Câteva concluzii, pe scurt: Statele membre publică sub 60% din informațiile recomandate Ce este publicat, este prietenos cu utilizatorii doar într-o măsură de 60% Informațiile sunt lacunare când vine vorba de destinatarii finali ai banilor, firmele subcontractate și persoanele fizice din spatele lor. România se află la…

Colegii Codru, Alina și Ovidiu recidivează: iar au lucrat „fără număr” pentru a vedea ce a apărut și ce a dispărut în noul proiect de modificare a legilor justiției, în drumul lor de la Ministerul Justiției către Parlament. Puteți naviga prin stufoasa analiză comparativă folosind gsheet-ul embeduit mai jos sau puteți descărca varianta PDF a analizei (English version here). Un rezumat grafic cu principalele modificări (verde = nou / roșu = mai rău / gri = atrofiat) Noua propunere de modificare a „legilor justiției” – asumată acum de un grup de parlamentari, în locul ministrului de resort – reprezintă deopotrivă o metamorfoză și o temporizare în raport cu proiectul anterior (pe care l-am analizat la început de septembrie). În rândurile următoare, explicăm din ce motive credem că sunt potrivite aceste…

Citește raportul scris de colegele Elena și Alis pentru a afla despre: Campania pe rețele sociale și mass-media (inclusiv sumele cheltuite de candidați pe Facebook ads, de pildă) Misterul sursei banilor din campania electorală achizițiile publice în context de pandemie și în prag de locale promisiunile electorale organizarea și observarea și rezultatele alegerilor Principalele recomandări pe care le facem sunt: Transparență, transparență, transparență – atât la nivel central, cât și la nivel mediu și local.  Comunicarea în timp util a informațiilor de interes public și menținea dialogului cu societatea pentru a preîntâmpina sau a combate anumite informații false care circulă la un moment dat la nivelul societății. Facem trimitere în special la Autoritatea Electorală Permanentă și la Biroul Electoral Central care ar trebui să-și regândească modalitatea de comunicare și…

Executive summary Romania experienced an exceptionally intense electoral year in 2024, with local, European Parliament (EP), general, and presidential elections all scheduled. Although the local and EP elections in June were marked by some controversy, they paled in comparison to the unprecedented events surrounding the presidential elections. The first-round votes were recounted, and subsequently, the elections were annulled due to allegations of foreign interference. The situation remains fluid, with some individuals feeling that democracy was saved at the last moment, while others believe it died with the annulment. Recently, social media has seen a surge in calls for action and protest, accompanied by an increase in false narratives. The unprecedented annulment of Romania’s 2024 presidential election first round marks a critical moment in European democracy, revealing how social media…

Pe 30 martie 2015 nu s-a întâmplat nimic extraordinar – o nouă propunere legislativă controversată, care scotea la propriu conflictul de interese din Codul Penal, a fost aprobată tacit de o cameră a Parlamentului. Noroc că presa a fost pe fază. Ce se modifică? Dincolo de faptul că dispare infracțiunea de conflict de interese, implicațiile sunt următoarele: este dat liber la angajarea nepotului, soției, mătușii, copilului sau a unui fost partener de business la parlament, la guvern sau oriunde ne mai trece prin minte (în acest moment, câteva zeci de parlamentari sunt anchetați pentru că și-au angajat rudele, majoritatea fiind deja condamnați în primă instanță și câțiva definitiv) dacă angajarea se face pe o poziție bine plătită, aceasta nu mai este o problemă, nemaifiind pedepsit conflictul de interese care…

Senatul României nu a reușit să aprobe în ședința de plen dintr-o zi de marți 13 unul dintre cele mai importante proiecte legislative aflate pe masa sa – Proiectul de lege pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Sechestrate şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative (L292/2015). De ce era importantă înființarea acestei Agenții? În primul rând, trebuie desființat un mit – Agenția nu s-ar fi ocupat cu confiscarea bunurilor provenind din infracțiuni de corupție. Atât justiția, cât și ANAF ar fi trebuit să își facă în continuare treaba. Agenția ar trebui să aibă un rol poate chiar mai important, din cel puțin două puncte de vedere: Principalul rol al acesteia este de a administra și valorifica bunurile sechestrate (atenție, nu confiscate!!) înainte ca acestea…

Găsiți pe www.penalistan.ro exemplele și articolele buclucașe folosite în exemple.  Găsiți aici și varianta condensată, în A4, bun de tipărit și răspândit offline.   Mulțumim mult specialiștilor care ne-au ajutat să formulăm aceste exemple. Modificări Cod de Procedură Penală – explicate pe înțelesul tuturor Dacă apreciați ce facem și vreți să ne susțineți, ne bucurăm tare mult de orice donație. CONTEXT: De când a preluat puterea după parlamentarele din 2017, coaliția PSD + ALDE e extrem de preocupată de a modifica radical sistemul de justiție, deși în programul cu care au candidat nu apărea nicio prevedere despre sistemul de justiție. E adevărat că în programul de guvernare aprobat de Parlament în 2017, imediat după alegeri, există un capitol „justiție”, care are doar 5 pagini (162-167). Ni se promitea combaterea corupției,…

Este acea perioadă a anului în care ne suflecăm mânecile să facem bradul de Crăciun și tradiționala analiză pe proiectul bugetului de stat. Actualul proiect vine pe fondul unui deficit bugetar care trebuie îmblânzit rapid. Pentru 2024, Guvernul anticipează venituri de 308,75 miliarde lei, respectiv cheltuieli de 404,8 miliarde lei. Pare că optimismul are și el o linie bugetară deoarece Guvernul așteaptă venituri cu 12% mai mari decât ce aștepta pentru 2023. Credibilitatea bugetară suferă și prin felul în care Guvernul a transformat alocările prin HG către Fondul de rezervă într-un mod de guvernare în sine. Și să nu uităm de un subiect care ne doare: Educația. După ce, ani de zile, Guvernul a ignorat auto-impusa țintă de 6% din PIB, acum va începe să ignore autoimpusa țintă de…

Autori: Călin Georgia, Matei Vrabie, Iosif Prodan În contextul alegerilor locale din București, din data de 7 decembrie, Funky Citizens monitorizează modul în care candidații își construiesc și își transmit mesajele în spațiul digital. Ne interesează în special ce teme propun, cum vorbesc despre București și despre bucureșteni, ce tip de promisiuni formulează, dar și cum se raportează la adversari, la instituții și la regulile jocului democratic. Acest document oferă o primă radiografie a discursului public al candidaților la Primăria Municipiului București și la primăriile de sector, așa cum apare el în comunicarea online. Analiza nu își propune să măsoare popularitatea candidaților sau șansele lor electorale, ci să surprindă principalele teme, narațiuni și strategii de comunicare folosite în campania pentru București. Studiul de față se concentrează pe postările publice…

Începând cu prima sesiune parlamentară de anul trecut, am lansat această evaluare a activității legislative pe care am denumit-o, simplu, „Cu ochii pe Parlament”. În cadrul acestui proiect am lansat până acum două alte analize, pentru sesiunea februarie-iunie 2021, respectiv pentru sesiunea septembrie-decembrie 2021, și desigur, cea pe care o citești acum pentru prima sesiune din anul 2022 – februarie-iunie. Am colectat și analizat datele privind activitatea parlamentarilor de până acum și vă prezentăm ce au reușit să facă cei 466 de parlamentari, cum s-au schimbat polii de putere și funcțiile din Camera Deputaților și Senat odată cu o nouă majoritate politică și cum au reușit aleșii să legifereze extrem de repede pe unele subiecte și să rateze în continuare unele promisiuni deja vechi. Sesiunea parlamentară precedentă a stat…

Situația economică a României s-a deteriorat semnificativ, conform celui mai recent raport al Comisiei Europene și a datelor recente privind execuția bugetară. Țara noastră se confruntă cu „dezechilibre macroeconomice excesive” (singurul stat membru UE aflat în această situație!), o categorie care indică riscuri grave pentru economia națională.   Deficitul bugetar a ajuns la -60,1 miliarde lei la finalul lunii mai, reprezentând -3,40% din Produsul Intern Brut al țării. Această cifră este alarmantă, mai ales în comparație cu obiectivul de -3% din PIB pe care trebuie să îl îndeplinim, conform cerințelor tratatului Uniunii Europene. De ce să-ți pese că statul are deficit Poate nu-ți pasă că Guvernul nu reușește să potolească deficitul, mai ales când nu-ți plac politicienii care-l conduc. Dar probabil îți va păsa ce măsuri vor lua pentru a-l…

La finalul primelor două luni din 2025, am atins deja aproape un sfert din ținta de deficit asumată pentru întregul an. Deficitul bugetar a ajuns la –1,58% din PIB. România a avut un deficit mai mare în această perioadă doar în 2024 (-1,64% din PIB).   Veniturile  Încasările până la finalul lunii februarie au fost de 89,66 miliarde lei, în creștere cu numai 3,5% față de aceeași perioadă a anului trecut. În raport cu PIB-ul, veniturile sunt chiar mai mici decât în 2024 (4,7% din PIB față de 4,9%). Pentru întregul an, Guvernul estimează venituri totale de 667 miliarde lei – adică o creștere de peste 16% față de încasările din 2024. Ritmul actual sugerează că aceste estimări vor fi greu de atins fără măsuri suplimentare, însă este încă prea…

Colega Alis a lucrat la această laborioasă analiză la final de decembrie, când Comitetul Executiv al PSD a hotărât în unanimitate că adoptarea unei ordonanțe de urgență pentru modificare Codurilor Penale este oportună. N-au acționat (încă) în acest sens, așa că publicăm și noi acum această analiză, să știți de ce e rea o astfel de ordonanță. Citește toată analiza