Comisia Europeană tocmai ce-a făcut public raportul său anual despre starea statului de drept. Recomandările pentru România sunt lucruri pe care am mai tot insistat și noi de-a lungul ultimului an. Să sperăm că guvernanții vor fi mai deschiși să asculte recomandările dacă ele vin de la Comisie. Iată-le: să ne asigurăm că legile justiției (da, cele stricate de Dragnea & co în 2018) oferă garanții pentru independența justiției. Cuvinte cheie: măsuri disciplinare împotriva magistraților, secția specială, standarde europene, opiniile Comisiei de la Veneția. să reglementăm lobby-ul pentru parlamentari. să rezolvăm provocările operaționale alea DNA, inclusiv recrutarea procurorilor + monitorizarea îndeaproape a impactului noului sistem de investigare a corupției magistraților. întârirea regulilor astfel încât să asigurăm independența presei publice, la standarde europene. să asigurăm consultare publică „pe bune” înainte să…
Analize
Anul 2022 a fost un an de așezare pentru bugetele publice – cel puțin din perspectiva calendarului de aprobare a acestora, cele mai multe dintre municipalități au făcut eforturi de a avea bugete noi din primele două luni ale anului. Cu toate însă că bugetele municipalităților au fost aprobate ceva mai devreme față de 2021, tot suntem departe de calendarul normal și legal care impune bugete noi pentru un fiscal nou. În acest an, întârzierea a fost de „doar” două luni în cele mai bune dintre cazuri. La fel ca înainte, analiza de față s-a uitat la procesul de elaborare și aprobare a bugetelor locale din 109 municipii din România (incluzând aici și cele șase sectoare ale Capitalei), urmărind în ce măsură acestea respectă criteriile din legislația privind finanțele publice locale legate…
Astăzi au fost publicate rezultatele studiului Open Budget Survey 2021 pentru România (#OpenBudgets). Este un studiu care apare o dată la 2 ani, desfășurat de ONG-ul International Budget Partnership. Rezultatele sunt însoțite de recomandări pe care România ar trebui să le urmeze pentru un buget de stat mai transparent și aproape de interesul nostru, al cetățenilor. Funky Citizens este partener de cercetare pentru România, alăturându-se celor peste o sută de alte ONG-uri și instituții academice din lume care contribuie la studiu. Acesta este un instrument de cercetare independent, comparativ și bazat pe date obiective, prin care se evaluează modul în care autoritățile cheltuie banii publici prin măsurarea a trei indicatori macro, acceptați la nivel internațional: Transparență – în ce măsură are publicul acces la informații legate de bugetul de…
Pe măsură ce am pășit în 2022, legislatura 2020-2024 a terminat cea de-a doua sesiune parlamentară și a intrat în vacanța care se încheie la 1 februarie 2022. Așadar, e un bun moment pentru a doua evaluare a activității parlamentarilor noștri pentru a analiza cum au legiferat parlamentarii și de data aceasta. A fost o sesiune plină de evenimente, cu o moțiune de cenzură adoptată, schimbări ale polilor de putere și reorganizări ale structurilor parlamentare. Aleșii au reușit din nou să rateze teme importante de legiferare cum ar fi desființarea Secției Speciale și a Pensiilor speciale sau Sistematizări legislative prin codificare (codurile penale, codul administrativ). Parlamentului nu prea îi place transparența, drept urmare toate datele au fost colectate manual de pe site-urile celor două camere. Ne asumăm că există posibilitatea…
Precum virusul ce bântuie lumea în valuri, dezinformarea și știrile false au suferit mutații și au evoluat de la conspirații despre pandemia Covid-19 la versiuni adaptate contextului local. Această analiză se concentrează pe o tulpină anume: narațiunile anti-occidentale lansate și distribuite în România în ultimul an. Acest efort rău intenționat divide societatea și răspândește neîncredere în democrație și instituțiile acesteia. Rapoartele publicate în trecut au evidențiat pericolele pe care le prezintă acțiunile hibride îndreptate din Rusia și China, modul în care funcționează propaganda și implicațiile acesteia. De mai mulți ani combatem, ca ONG, efectele fake news iar prezentul raport promovează în continuare acest efort. Raportul se concentrează, în special, pe propaganda rusă și efectele sale. Suntem o „țară de mâna a doua”? „Colonie”? „Slugi” care „și-au vândut țara pe…
Una din corzile prin care Guvernul păpușar controlează primarii și consiliile locale se numește Fondul de Rezervă Bugetară și reprezintă o alocare discreționară chiar mai gravă decât celebrele PNDL.
Ce are 465 de colegi, o indemnizație de vreo 10.000 de lei pe lună, o vârstă medie de 46 de ani și e cel mai probabil bărbat, în zodia fecioară sau taur? E, desigur, parlamentarul român, care începe astăzi a doua sesiune parlamentară a anului. Ne-am uitat la activitatea aleșilor din intervalul februarie – iunie 2021, ca să vedem ce și cum au legiferat. Am observat și trei mari teme ratate: Desființarea Secției Speciale Sistematizări legislative prin codificare (codurile penale, codul administrativ) Pensiile speciale Punem la dispoziție pentru cei curioși datele sursă, adică un tabel care conține lista completă cu parlamentarii și inițiativele legislative, ca să puteți naviga din link în link către fiecare expunere de motive din cele 474 de proiecte de lege inițiate în sesiunea trecută (sunt…
Alături de Spania și Republica Cehă, România e singura țară din UE aflată în penultimul eșalon al clasamentului Open Budget Survey – Modulul Covid-19. Acest studiu a analizat 120 de țări pentru a vedea cât de responsabile au fost guvernele cu măsurile de sprijin financiar adoptate la declanșarea pandemiei. Guvernele țărilor au fost evaluate, prin 26 de indicatori, la trei mari capitole, derivate din metodologia Open Budget Survey: TransparențăAccesul publicului la informații relevante Participare publicăExistența unor oportunități pentru implicarea cetățenilor SupervizareExistența unor instrumente adecvate de supraveghere Studiul împarte țările în 5 eșaloane, în funcție de informațiile existente pentru cele trei capitole: minimale limitate câteva adecvate substanțiale Rezultate La nivel internațional: Mai mult de două treimi din guverne nu au reușit să își gestioneze pachetele de măsuri de urgență într-un…
Anul 2021 a fost un an atipic pentru bugetele publice – pe lângă răspunsul la pandemia generată de Covid-19, suntem după un an cu două runde de alegeri, cu o dinamică schimbată la nivelul majorităților politice mai ales din marile orașe. Bugetul de stat a fost adoptat târziu, la început de martie 2021, ceea ce a făcut ca bugetele locale să fie mult întârziate. Analiza de față s-a uitat la procesul de elaborare și aprobare a bugetelor locale din 109 municipii din România (incluzând aici și cele șase sectoare ale Capitalei), urmărind în ce măsură acestea respectă criteriile din legislația privind finanțele publice locale legate de transparența acestui proces. De asemenea, analiza a urmărit în ce măsură municipiile din România au reușit să facă pasul către standarde moderne internaționale…
Pentru mulți români, pericolul anului 2020 nu a fost doar Covid-19, ci și sistemul de sănătate în sine. Probleme vechi – suprasolicitarea, lipsa personalului, politizarea managerilor – au sporit neîncrederea în sistem pe fondul unui mediu mustind a dezinformare și coronascepticism. Pandemia a adâncit și mai mult distanța între cetățean și stat, prin neîncrederea populației în instituțiile statului. Un exemplu grăitor vine chiar din partea Companiei Naționale Unifarm, o companie esențială în criza sanitară, dar care și-a arătat eșecul în gestionarea crizei. Investigațiile jurnaliștilor au arătat de unde a pornit acest management defectuos și care au fost consecințele asupra fondurilor publice. Mai mult decât oricând, anul trecut am văzut care este impactul uman al instituțiilor care fac achiziții publice defectuos, dacă nu chiar fraudulos; aceleași instituții care aveau (și…