Momentul începerii școlii reprezintă și un bun prilej de retrospectivă asupra bugetelor alocate pentru educație. Colegele noastre, Diana Tăbleț și Elena Calistru, au analizat credibilitatea bugetară în sectorul educațional în ultimii 5 ani în România.
Analize
La trei ani de la începutul pandemiei de Covid-19 și la un an de la începutul agresiunii militare rusești în Ucraina, patru organizații din patru state europene au studiat modul în care aceste crize cumulative au afectat democrația locală și municipalismul în Europa Centrală și de Est.
22 mai: Studiu: România ocupă ultimul loc când vine vorba de transparența cheltuirii fondurilor PNRR
Un raport recent al coaliției Open Spending EU arată că este loc de mai bine în ceea ce privește transparența modului în care statele membre cheltuie fondurile primite prin Mecanismul de Redresare și Reziliență al Uniunii Europene. Studiul a analizat activitatea a 10 state membre, printre care și România, cu ajutorul experților din cadrul Funky Citizens. A fost luată în calcul cantitatea de informații despre achiziții publicată dar și calitatea acesteia pentru contribuabili (ex. formate deschise sau publicarea pe un portal central). Câteva concluzii, pe scurt: Statele membre publică sub 60% din informațiile recomandate Ce este publicat, este prietenos cu utilizatorii doar într-o măsură de 60% Informațiile sunt lacunare când vine vorba de destinatarii finali ai banilor, firmele subcontractate și persoanele fizice din spatele lor. România se află la…
Ai auzit și tu de așa-zisa „gaură” din buget? Declarațiile contradictorii și lipsa generală de transparență nu ne ajută să înțelegem ce se întâmplă așa că ne-am propus să aducem puțină lumină în acest subiect. În analiza de față, explicăm modul în care s-a ajuns aici, cum ar fi putut Ministerul Finanțelor să „greșească” bugetul, compară bugetul 2023 cu cele din anii trecuți și încercăm să explicăm situația curentă în contextul unor ani cu deficite asumate tot mai mari. Analiza face parte din proiectul „Dezvoltarea capacității de advocacy a ong în politicile fiscale și bugetare”. Proiect derulat de Funky Citizens cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor…
Pentru al treilea an la rând, Funky Citizens a analizat bugetele celor 103 municipii ale României, plus cele şase sectoare ale Bucureştiului, pentru a vedea cât de transparente şi deschise cu cetăţenii sunt, pornind de la un moment-cheie: adoptarea bugetelor locale pentru anul 2023. Analiza noastră se bazează pe ceea ce spune legea că administraţia publică locală trebuie (şi poate) să facă. Notarea din analiză se face ţinând cont de prevederile legii cu privire la calendarul bugetar, acordându-se bonusuri pentru iniţiative care depăşesc prevederile minime legale, precum organizarea unui eveniment de dezbatere dedicat cetăţenilor. Cu toate că a avea o primărie care respectă prevederile legii sau care încurajează cetăţenii să discute pe marginea unui proiect de buget reprezintă premise bune, nu înseamnă automat că primăria respectivă operează ireproşabil din…
La un an de la invadarea Ucrainei, dezinformarea și narațiunile despre război au ocupat spațiul rețelelor sociale și se răspândesc constant în rândul tinerilor. Imaginați-vă că sunteți o persoană tânără, care trebuie să-și clădească un sistem de valori în asemenea vremuri tulburi, în timp ce expunerea la narațiunilor de dezinformare este una constantă. Ne-am propus să explorăm și să cartografiem o tipologie specifică a dezinformarii și narațiunilor vehiculate în România după un an de război în Ucraina, pentru a crește gradul de conștientizare, a informa și a pleda pentru combaterea dezinformarii. Citește varianta în limba engleză Lansarea cercetării a avut loc în cadrul unei mese rotunde la care au participat reprezentanți ai tinerilor alături de parlamentari, mai precis: 17 parlamentari (din partea partidelor PSD, PNL, UDMR și USR) trei…
Facem o scurtă recapitulare a celor două inițiative legislative care amenință activitatea organizațiilor non-guvernamentale: PLx 317/2022 care, printre altele, restrânge termenul în care asociațiile pot ataca în instanță autorizații de construire și documente de planificare urbană L857/2022 care, printre altele, introduce răspunderea patrimonială a membrilor consiliului director al unei asociații pentru orice prejudiciu cauzat terților, dacă o acțiune în instanță a fost respinsă prin hotărâre judecătorească definitivă, Detaliem, în documentul de mai jos, în engleză, care este statusul acestor inițiative în circuitul legislativ și explicăm, punctual, problemele pe care le ridică pentru activitatea ONG-urilor.
Documentul de față prezintă o analiză atât din punct de vedere bugetar cât și legislativ al implementrării PNRR. Astfel, anul acesta am decis ca tradiționala analiză a activității parlamentare (Sesiunea 1, Sesiunea 2 și Sesiunea 3) să se bazeze pe monitorizarea reformelor legislative din Planul de Redresare și Reziliență, urmărind procesul legislativ pentru jaloanele ce trebuiau îndeplinite în 2021 și 2022. Dacă nu ești familiarizat cu activitatea Parlamentului, poți citi pe larg cum funcționează acesta și care este procesul legislativ parlamentar aici.
Analiza de față își propune să facă informațiile cuprinse în propunerea de buget pentru 2023 mai ușor de înțeles pentru cetățeni. Rămâne însă să vedem dacă bugetul PMB va suferi vreo modificare în urma observațiilor cetățenilor și/ sau a amendamentelor consilierilor generali.
Also in English🇬🇧 Graba strică treaba. Legile Justiției, pachetul celor trei legi privind sistemul judiciar, au avut parte de un proces legislativ accelerat sub justificarea ridicării Mecanismului de Cooperare și Verificare. Același argument a mai fost folosit și în 2009 și urmările se văd și acum, un exemplu fiind recenta decizie a ÎCCJ privind interpretarea deciziilor CCR legate de prescripție. MCV a tot planat deasupra noastră de la aderarea din 2007 la UE iar Guvernul s-a angajat să-i respecte recomandările, precum și pe cele ale GRECO și Comisiei de la Veneția. Totuși, legile Justiției au trecut prin Parlament fără avizul Comisiei de la Veneția iar coaliția de guvernământ a recunoscut că pachetul legislativ, în forma adoptată, este un „compromis”. După ce, săptămânile trecute, am asistat și noi la discuțiile…