Analiză: bugetul de stat 2024

Scrisoare deschisă către Guvernul României și către europarlamentarii români: Vă rugăm să folosiți solidaritatea europeană pentru a gestiona pandemia de coronavirus. În aceste zile în care întreaga Europă este lovită de pandemia generată de COVID-19, este esențial să nu uităm că trebuie să fim solidari, dar și că nu suntem singuri. Comisia Europeană a anunțat recent o serie de măsuri menite să ajute statele membre să gestioneze pandemia. Autoritățile sunt chemate în această perioadă să gestioneze nu doar o criză de sănătăte publică, ci și începuturile unei crize care va afecta angajații, economia și standardele de viață din țara noastră și din întreaga Europă. Vă cerem, așadar, să profitați la maximum mecanismele de solidaritate europene. La fel ca resursele oricărui stat în vremuri de pandemie, și resursele statului român…

În iulie 2025, ultima lună înainte de intrarea în vigoare a primului pachet de măsuri fiscale de austeritate, să faci o supă rădăuțeană pentru 4-6 persoane costă 62,40 de lei. La finalul lunii martie 2026, același coș de ingrediente a ajuns la 90,01 lei – o creștere de 27,61 de lei, adică aproape 44% în opt luni. Cele mai mari scumpiri față de iulie 2025 se văd la puiul întreg (de la 17,06 la 29,35 lei), smântâna pentru gătit (de la 7,87 la 17,72 lei) și ardeiul gras roșu (de la 4,36 la 7,79 lei). Dacă ritmul mediu de creștere se menține, până în iulie 2026 – la exact un an de la adoptarea primului pachet de măsuri de austeritate – prețul ar putea depăși 100 de lei.  …

Proiectul bugetului de stat pe 2026 a fost publicat la 10 martie – cu aproape patru luni întârziere și după mai mult de două luni de la începutul anului fiscal. România a funcționat între timp cu regula provizorie de 1/12: nicio investiție nouă nu a putut fi demarată, administrațiile locale nu au putut planifica, iar primarul Bucureștiului a avertizat public că orașul riscă intrarea în incapacitate de plată. Întârzierea în sine este un eșec de guvernanță care merită atenție cel puțin egală cu cifrele din buget.  Bugetul țintește un deficit de 135,7 miliarde lei (în jur de 6,2% din PIB), în scădere de la un deficit preliminar de 7,7% în 2025 și de 9,3% în 2024 – cel mai mare din UE. Veniturile totale sunt estimate la 391,7 miliarde lei, iar cheltuielile la 527,4 miliarde lei (credite…

Aceasta este ultima din cele patru părți ale unui ghid menit să familiarizeze cetățenii implicați cu noțiunea de buget local. Bugetul public local reprezintă documentul de bază pentru gestionarea fondurilor în cadrul unei unități administrativ-teritoriale (UAT). Este redactat, de obicei, sub formă de tabel și reprezintă veniturile și cheltuielile pe care le anticipează primăria într-un an bugetar.  A înțelege bugetul local este un avantaj atunci când participi la redactarea lui. De asemenea, poți înțelege mai bine și cum sunt cheltuiți banii pe care primăria îi colectează prin taxe, de exemplu. În ultima parte a ghidului, colega noastră Diana recapitulează cele mai importante informații despre bugetele publice locale și trage concluziile cu care ar trebui să rămânem în urma lecturii acestui mic ghid. Sperăm că aceste patru materiale educative v-au fost…

La finalul primelor două luni din 2025, am atins deja aproape un sfert din ținta de deficit asumată pentru întregul an. Deficitul bugetar a ajuns la –1,58% din PIB. România a avut un deficit mai mare în această perioadă doar în 2024 (-1,64% din PIB).   Veniturile  Încasările până la finalul lunii februarie au fost de 89,66 miliarde lei, în creștere cu numai 3,5% față de aceeași perioadă a anului trecut. În raport cu PIB-ul, veniturile sunt chiar mai mici decât în 2024 (4,7% din PIB față de 4,9%). Pentru întregul an, Guvernul estimează venituri totale de 667 miliarde lei – adică o creștere de peste 16% față de încasările din 2024. Ritmul actual sugerează că aceste estimări vor fi greu de atins fără măsuri suplimentare, însă este încă prea…

Pentru că ținem tare la mult la transparență, mai ales când vine vorba de cheltuirea banului public (inclusiv cel european), am contribuit la prima analiză făcută de noua coaliție Open Procurement EU. De asemenea, în calitate de co-autori ai portalului pan-european de achiziții publice Tenders.Guru, am contribuit și la o serie de recomandări detaliate pentru o mai bună transparență a achizițiilor legate de redresare și reziliență – o puteți citi aici (în engleză).

UPDATE: dezbaterea publică va avea loc joi, 30 aprilie, începând cu ora 10, în Sala de Consiliu (înscrieri aici).   Primăria Capitalei a mutat dezbaterea pe buget, doar că a uitat să le spună și cetățenilor. Acum câteva zile, anunțam că Primăria Municipiului București a programat dezbaterea publică pe bugetul capitalei pentru 30 aprilie, ora 12:00. Astăzi, constatăm că dezbaterea a fost mutată, cu doar două zile înainte, pe 24 aprilie, ora 11:00. Fără niciun anunț de actualizare pe paginile de comunicare ale primăriei. Fără nicio notificare pentru cetățeni. Doar un update discret la o postare veche și o schimbare silențioasă a datei pe site. Analizăm bugetele publice de ani de zile și recunoaștem acest tipar. Multe primării din România mimează dezbaterile publice cu cetățenii, iar una dintre practici…

This document presents an analysis from both a budgetary and a legislative point of view of the implementation of the PNRR. Thus, this year we decided that the traditional analysis of parliamentary activity (Session 1, Session 2 and Session 3) should be based on the monitoring of the legislative reforms from the Recovery and Resilience Plan, following the legislative process for the milestones that had to be met in 2021 and 2022. If you are not familiar with the work of the Parliament, you can read more about how it works and what the parliamentary legislative process is here.

Am participat astăzi, 23 august (sic!) 2021 la dezbaterea organizată de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei privind proiectul de Ordonanță de Urgență pentru aprobarea Programului Național de Investiţii „Anghel Saligny”. Acest program, estimat la 50 de miliarde de lei, ar trebui să ajute la dezvoltarea comunităților locale în perioada 2021-2028. În fapt, deși nevoia de investiție este un reală și este necesară o intervenție, programul a fost făcut pe genunchi, este nedetaliat și lasă loc unor abuzuri și politizări care cu siguranță nu vor scoate comunitățile locale din sub-dezvoltare. Solicităm MDLPA și Guvernului să nu adopte prin Ordonanță de urgență un program atât de important, cu atât mai mult cu cât acesta oricum nu pare a putea fi operaționalizat mai devreme de finalul anului. Credem că adoptarea unui…

Continuăm tradiția noastră anuală de a cere dezbatere pe proiectul de buget al Capitalei. Anul acesta, PMB a publicat proiectul cu 30 de zile întârziere și doar cu o zi înainte de termenul de 12 februarie când legea spune că toate bugetele locale trebuie aprobate. Analiza noastră privind proiectul o găsești aici iar mai jos poți citi solicitarea trimisă săptămâna asta Primăriei Municipiului București. Domnule Primar General, Asociația Funky Citizens își manifestă prin prezenta solicitare interesul față de procedura de consultare publică cu privire la Proiectul de buget al Municipiului București pe anul 2024. De-a lungul timpului, ne-am făcut cunoscută poziția cu privire la administrație publică deschisă și transparentă, care să mizeze pe implicarea cetățenilor și care să demonstreze constant responsabilitatea față de comunitate.  Proiectul de buget al Municipiului…

Primăria Municipiului București și-a publicat bugetul local pe 17 aprilie 2026, cu 6 zile întârziere față de termenul legal. Calendarul bugetelor locale depinde, anual, de adoptarea și publicarea în Monitorul Oficial a Legii bugetului de stat.  Primăria a anunțat organizarea unei dezbateri publice, care va avea loc joi, 30 aprilie, începând cu ora 10:00, în Sala de Consiliu a Primăriei Generale a Municipiului București (PMB).  Acestea sunt cele trei lucruri esențiale despre bugetul Primăriei Capitalei pentru 2026. Tot restul — cifrele, tabelele, proiectele de investiții — vine să susțină și să nuanțeze aceste trei realități. Bani în plus — dar nu din merit propriu Creșterea bugetului cu 1,74 miliarde lei vine din cotele și sumele defalcate din impozitul pe venit — nu din performanța primăriei, ci din rezultatul referendumului local din 2024. Banii sunt ai cetățenilor printr-un vot. Acum trebuie urmărit…

Rezultatele studiului bianual Open Budget Survey au fost publicate astăzi, 15 aprilie, fiind realizat de către organizația International Budget Partnership. Principalele rezultate pentru România indică un scor de transparență bugetară de 62/100 puncte, la același nivel cu scorul obținut în 2023. Similar, scorul pentru supervizare bugetară rămâne la 48 de puncte, în timp ce scorul pentru participare publică crește de la 7/100 puncte în 2023 la 13/100 puncte în 2025.  Funky Citizens este partener de cercetare pentru România și a contribuit la realizarea studiului, alături de alte peste 100 de ONG-uri și instituții academice din lume. Open Budget Survey reprezintă un instrument de cercetare independent, comparativ și bazat pe date obiective, prin care se evaluează modul în care autoritățile publice cheltuie banii, prin măsurarea a trei indicatori: Transparency (transparență…

Starting with the first parliamentary session last year, we launched this assessment of legislative activity that we called, simply, "Eyes on Parliament." As part of this project, we have so far released two other analyses, for the February-June 2021 session, respectively for the September-December 2021 session, and of course, the one you are reading now for the first session of 2022 – February-June. We have collected and analyzed the data on the activity of the parliamentarians so far and we present to you what the 466 parliamentarians managed to do, how the poles of power and the functions in the Chamber of Deputies and the Senate changed with a new political majority and how the elected officials succeeded to legislate extremely quickly on some subjects and still miss some already old promises. The previous parliamentary session was...

Primele șapte luni ale anului s-au încheiat cu un deficit bugetar de –4,02% din PIB (-71,04 miliarde lei), aproape dublu față de cel înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut (-2,4% din PIB, respectiv –38,59 mld lei). Având în vedere ritmul accelerat de cheltuire a banilor de la bugetul de stat, ținta anuală de –5% din PIB pare puțin probabil de a fi respectată. De altfel, am avertizat încă din luna martie faptul că bugetul de stat se află într-un ritm record de adâncire a diferențelor dintre gradul de încasare al veniturilor și ritmul de cheltuire a banilor disponibili. Noile măsuri fiscal-bugetare propuse prin Ordonanța de Urgență promit să readucă deficitul la „nivel rezonabil” până la finalul anului, prin limitarea cheltuielilor cu bunuri și servicii, eșalonarea unor plăți salariale,…