Pentru că ținem tare la mult la transparență, mai ales când vine vorba de cheltuirea banului public (inclusiv cel european), am contribuit la prima analiză făcută de noua coaliție Open Procurement EU. De asemenea, în calitate de co-autori ai portalului pan-european de achiziții publice Tenders.Guru, am contribuit și la o serie de recomandări detaliate pentru o mai bună transparență a achizițiilor legate de redresare și reziliență – o puteți citi here (în engleză).
Related Posts
Pentru al patrulea an consecutiv, Funky Citizens analizează gradul de transparență bugetară a celor 103 municipii din țară, cât și a celor șase sectoare ale Municipiului București.
Astăzi am participat la întâlnirea cu reprezentanții Comisiei Europene, aflați în vizită de evaluare în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare. Ne-am plâns, ca de obicei, de corupție și de bani publici cheltuiți aiurea. Dacă vreți să citiți mai pe larg care a fost poziția Funky Citizens, găsiți documentul de poziție AICI.
Anul trecut, doar 7,53% din bugetul Primăriei Capitalei a fost cheltuit pentru protecția mediului. Domeniul apare în bugetele tuturor celor 7 primării ale Bucureștiului. Este important să analizăm cum sunt cheltuiți acești bani în contextul în care suprafața spațiului verde din Capitală a scăzut cu 7% în ultimii 25 de ani. Analiza de față face parte din proiectul „Natura între blocuri” derulat de Asociația Parcul Natural Văcărești și poate fi documentul de bază pentru identificarea sumelor de bani cheltuite pentru acest domeniu în Capitală și pentru găsirea de noi oportunități pentru lărgirea ariilor naturale urbane. Câteva lucruri le vom lua în calcul: Starea actuală a mediului înconjurător local și consecințele potențiale ale neinvestirii în protecția mediului. Constrângerile bugetare ale guvernului local și prioritățile concurente pentru finanțare. Istoricul inițiativelor de…
Pentru mulți români, pericolul anului 2020 nu a fost doar Covid-19, ci și sistemul de sănătate în sine. Probleme vechi – suprasolicitarea, lipsa personalului, politizarea managerilor – au sporit neîncrederea în sistem pe fondul unui mediu mustind a dezinformare și coronascepticism. Pandemia a adâncit și mai mult distanța între cetățean și stat, prin neîncrederea populației în instituțiile statului. Un exemplu grăitor vine chiar din partea Companiei Naționale Unifarm, o companie esențială în criza sanitară, dar care și-a arătat eșecul în gestionarea crizei. Investigațiile jurnaliștilor au arătat de unde a pornit acest management defectuos și care au fost consecințele asupra fondurilor publice. Mai mult decât oricând, anul trecut am văzut care este impactul uman al instituțiilor care fac achiziții publice defectuos, dacă nu chiar fraudulos; aceleași instituții care aveau (și…
Alături de Spania și Republica Cehă, România e singura țară din UE aflată în penultimul eșalon al clasamentului Open Budget Survey – Modulul Covid-19. Acest studiu a analizat 120 de țări pentru a vedea cât de responsabile au fost guvernele cu măsurile de sprijin financiar adoptate la declanșarea pandemiei. Guvernele țărilor au fost evaluate, prin 26 de indicatori, la trei mari capitole, derivate din metodologia Open Budget Survey: TransparențăAccesul publicului la informații relevante Participare publicăExistența unor oportunități pentru implicarea cetățenilor SupervizareExistența unor instrumente adecvate de supraveghere Studiul împarte țările în 5 eșaloane, în funcție de informațiile existente pentru cele trei capitole: minimale limitate câteva adecvate substanțiale Rezultate La nivel internațional: Mai mult de două treimi din guverne nu au reușit să își gestioneze pachetele de măsuri de urgență într-un…
Pe 20 martie 2024, reprezentanța Comisiei Europene în România a invitat reprezentanții societății civile la Conferința anuală privind implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență. Implementarea PNRR în țara noastră este un proces îngreunat de lipsa capacității administrative. În plus, autoritățile publice nu sunt întru totul transparente cu privire la stadiul de implementare a reformelor și investițiilor, iar dialogul cu societatea civilă intervine abia după luarea deciziilor. Concret: Lipsește o platformă completă unde cetățenii să poată urmări evoluția proiectelor finanțate prin PNRR Platforma curentă nu marchează precis stadiile proiectelor și nu este prietenoasă cu utilizatorul Absorbția fondurilor în acest punct este foarte mică: 5% Privind obiectivul C8, reforma sistemului de pensii și taxe, există o întârziere în atingerea celor 50 de ținte/jaloane asumate de țara noastră Un traseu îngreunat are și atingerea obiectivului…
Continuăm tradiția noastră anuală de a cere dezbatere pe proiectul de buget al Capitalei. Anul acesta, PMB a publicat proiectul cu 30 de zile întârziere și doar cu o zi înainte de termenul de 12 februarie când legea spune că toate bugetele locale trebuie aprobate. Analiza noastră privind proiectul o găsești aici iar mai jos poți citi solicitarea trimisă săptămâna asta Primăriei Municipiului București. Domnule Primar General, Asociația Funky Citizens își manifestă prin prezenta solicitare interesul față de procedura de consultare publică cu privire la Proiectul de buget al Municipiului București pe anul 2024. De-a lungul timpului, ne-am făcut cunoscută poziția cu privire la administrație publică deschisă și transparentă, care să mizeze pe implicarea cetățenilor și care să demonstreze constant responsabilitatea față de comunitate. Proiectul de buget al Municipiului…
Deficitul bugetar a ajuns la un nivel îngrijorător de –3,24% din Produsul Intern Brut (PIB), până la finalul lunii aprilie. Acest deficit este cel mai mare înregistrat în ultimele aproape două decenii pentru această perioadă a anului. Similar, la finalul lunii martie, deficitul de -2,06% din PIB era cel mai mare din aceeași perioadă a anilor 2008-2024. Luna aprilie înregistrează cel mai mare deficit de la începutul anului, în valoare de –21,41 miliarde lei, adică -1,18% din PIB, depășind cu mult ținta din Trimestrul II (T2) de –0,76% din PIB deficit bugetar. Ritmul alert de adâncire a deficitului bugetar ar trebui să ridice semne serioase de întrebare cu privire la respectarea țintei de –5% deficit pentru întregul an 2024. De ce să-ți pese că statul are deficit Poate nu-ți…
Primele șapte luni ale anului s-au încheiat cu un deficit bugetar de –4,02% din PIB (-71,04 miliarde lei), aproape dublu față de cel înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut (-2,4% din PIB, respectiv –38,59 mld lei). Având în vedere ritmul accelerat de cheltuire a banilor de la bugetul de stat, ținta anuală de –5% din PIB pare puțin probabil de a fi respectată. De altfel, am avertizat încă din luna martie faptul că bugetul de stat se află într-un ritm record de adâncire a diferențelor dintre gradul de încasare al veniturilor și ritmul de cheltuire a banilor disponibili. Noile măsuri fiscal-bugetare propuse prin Ordonanța de Urgență promit să readucă deficitul la „nivel rezonabil” până la finalul anului, prin limitarea cheltuielilor cu bunuri și servicii, eșalonarea unor plăți salariale,…
Scrisoare deschisă către Guvernul României și către europarlamentarii români: Vă rugăm să folosiți solidaritatea europeană pentru a gestiona pandemia de coronavirus. În aceste zile în care întreaga Europă este lovită de pandemia generată de COVID-19, este esențial să nu uităm că trebuie să fim solidari, dar și că nu suntem singuri. Comisia Europeană a anunțat recent o serie de măsuri menite să ajute statele membre să gestioneze pandemia. Autoritățile sunt chemate în această perioadă să gestioneze nu doar o criză de sănătăte publică, ci și începuturile unei crize care va afecta angajații, economia și standardele de viață din țara noastră și din întreaga Europă. Vă cerem, așadar, să profitați la maximum mecanismele de solidaritate europene. La fel ca resursele oricărui stat în vremuri de pandemie, și resursele statului român…
This document presents an analysis from both a budgetary and a legislative point of view of the implementation of the PNRR. Thus, this year we decided that the traditional analysis of parliamentary activity (Session 1, Session 2 and Session 3) should be based on the monitoring of the legislative reforms from the Recovery and Resilience Plan, following the legislative process for the milestones that had to be met in 2021 and 2022. If you are not familiar with the work of the Parliament, you can read more about how it works and what the parliamentary legislative process is here.
Guvernul Ciolacu a decis, prin ordonanță de urgență adoptată complet netransparent, că are voie să deraieze economia fără să ia nicio măsură. Ordonanța de Urgență în cauză a suferit modificări substanțiale între forma supusă dezbaterii publice și cea publicată în Monitorul Oficial. Însăși denumirea OUG publicată în Monitorul Oficial este diferită față de cea a versiunii publicate spre consultare și chiar față de denumirea actului normativ menționat în lista actelor adoptate de Guvern publicată pe site-ul acestuia. Între aceste modificări, Guvernul își acordă o derogare de la legea ce l-ar obliga să țină sub control deficitul bugetar. Practic, Guvernul strecoară prevederi legislative cel puțin periculoase, care nu au fost în prealabil publicate sau dezbătute, folosindu-se de paravanul unui alt proiect de OUG. Cronologia: 26 august, Ministerul Investițiilor și Proiectelor…
Stimate domnule Primar, Asociația Funky Citizens își arată interesul față de procedura de consultare publică cu privire la Proiectul de buget al Municipiului București pe anul 2022. Pe lângă sesizările, observațiile și punctele de vedere care pot fi transmise în varianta scrisă, credem că organizarea unei dezbateri publice pe această temă e la fel de necesară. Acest proiect are un impact substanțial asupra vieții cetățenilor acestui oraș, drept pentru care o deliberare cât mai largă, cu cât mai mulți factori sociali, este extrem de importantă. Așadar, în temeiul articolului 8 b) din Legea 273/2006 privind finanţele publice locale privind obligativitatea dezbaterii publice a proiectului de buget local, cu prilejul aprobării acestuia, dar şi în baza art. 39 (3) al aceleiaşi legi („locuitorii unităţii administrativ-teritoriale pot depune contestaţii privind proiectul de buget în termen de 15 zile de la…
Am participat astăzi, 23 august (sic!) 2021 la dezbaterea organizată de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei privind proiectul de Ordonanță de Urgență pentru aprobarea Programului Național de Investiţii „Anghel Saligny”. Acest program, estimat la 50 de miliarde de lei, ar trebui să ajute la dezvoltarea comunităților locale în perioada 2021-2028. În fapt, deși nevoia de investiție este un reală și este necesară o intervenție, programul a fost făcut pe genunchi, este nedetaliat și lasă loc unor abuzuri și politizări care cu siguranță nu vor scoate comunitățile locale din sub-dezvoltare. Solicităm MDLPA și Guvernului să nu adopte prin Ordonanță de urgență un program atât de important, cu atât mai mult cu cât acesta oricum nu pare a putea fi operaționalizat mai devreme de finalul anului. Credem că adoptarea unui…