Pe parcursul ultimului deceniu, noi, ca cetățeni ai lumii moderne, ne trăim viața într-o lume în care internetul face parte din existența noastră de zi cu zi și am devenit permanent conștienți de dezinformare. Fie că-i spunem știri false, propagandă, misinformation, umbrela dezinformării acoperă numeroasele aspecte ale acestui subiect. Un trandafir, oricum îi spui, exală același scump parfum, nu? Am ajuns la consensul că a avea abilitățile de a naviga peisajul informațional de astăzi reprezintă un mare atu și chiar un instrument esențial pentru viața de zi cu zi. Cu toate acestea, chiar dacă noi, ca societate, discutăm pe subiect în mod regulat, beneficiind de tot mai multe proiecte de alfabetizare media, interesul pentru impactul dezinformării atinge vârfuri în preajma alegerilor – se întâmplă atât cu profesioniștii, cât și cu oamenii obișnuiți. Poate sunt de vină conexiunile pe care le-am făcut din 2016, când „știrile false” au devenit cuvântul sinonim cu ciclul electoral din SUA și apoi a intrat în vocabularul de bază al tuturor. Nu am fost surprinși când a devenit cuvântul anului 2017 (și „dezinformare” în anul următor).
Dezinformarea în contextul alegerilor
Există o legătură între ideea de dezinformare și alegeri – fie ea directă sau indirectă, prin influența pe care o poartă. Având în vedere că alegerile pentru Parlamentul European vor avea loc într-o lună, acesta este un moment prielnic pentru a discuta despre implicațiile dezinformări într-un context atât de special, despre modalitățile de a ne poziționa și despre măsurile de precauție specifice pe care le putem lua.
Am menționat anterior alegerile din SUA din 2016; amintiți-vă de discuția despre amestecul unui alt stat în alegeri, cu câtă lejeritate a fost folosit conceptul de „știri false” și cum propaganda rusă a influențat rezultatele și numele preşedintelui. În 2020, publicul a fost mai conștient de implicații, iar conversația despre dezinformarea electorală a fost îndreptată spre rezultat – ţineţi cont de întregul context în care a avut loc asaltul asupra Capitoliului. Am putea crede că aceste întâmplări sunt de domeniul trecutului și că suntem mai conștienți decât oricând, aşadar mai pregătiți, dacă nu chiar imuni, la ceea ce ne-ar putea apărea. Rețelele sociale sunt mai implicate decât înainte în combaterea dezinformării, cel puțin în mecanismele și sistemele de alerte pe care le-au instituit. În calitate de europeni, ne-am petrecut ultimii doi ani fiind conștienți nu numai de invazia Rusiei în Ucraina, ci și de campania de dezinformare simultană. Acest lucru ne-a deschis ochii şi am văzut și efectele pe care le are asupra peisajului nostru politic și mediatic. Cu extrema dreaptă în ascensiune la scară continentală, viitoarele alegeri reprezintă un teren fertil pentru un impuls pentru vocile naționaliste, anti-occidentale și anti-UE dornice să preia conducerea. Miza este uriaşă și putem învăța din trecutul recent.
Ce putem face ca alegători?
În primul rând, fiți conștienți de narațiunile pe care le-ați întâlnit deja care vor fi amplificate cu ocazia alegerilor. Subiecte precum „încălcările” UE asupra libertăților individuale prin acordul Greed Deal, înțelegerea incorectă a conceptelor precum orașul de 15 minute, narațiuni anti-LGBTQ+, o multitudine de dezinformări legată de Ucraina și chiar „noi descoperiri” despre COVID-19 sunt exemple care au un excelent potențial de a acapara discursul public, chiar și sub aceeași formă ca înainte. Căutați surse de încredere și platforme de verificare a faptelor care le-au dezmințit anterior. Fiți conștienți de orice afirmație care sună prea înfricoșătoare, prea deplasată sau prea absurdă și uitați-vă la ele – amintiți-vă să vă puneți întrebări de genul „Ştirea asta îmi provoacă sentimente foarte intense, în special de furie sau de spaimă?” sau „Cine ar beneficia de fapt de pe urma asta?”, mai ales în discuţiile cu alții.
În al doilea rând, rețineți că alegerile anterioare sunt un bun punct de plecare pentru a evalua dezinformarea din prezent, însă tehnologia a avansat exponențial în ultimii ani. Realizarea unui deepfake este mai simplă ca oricând și mai accesibilă decât a fost chiar acum un an. Practic, oricine poate face orice politician să spună orice cu efort și abilități tehnice minime. Pot exista indicii vizuale care dau de gol un astfel de clip, precum mișcarea anormală a gurii sau intonația nefirească a vocii; cu toate acestea, mesajul este cheia – vedeți cum se încadrează în discursul general al persoanei în cauză. Ar fi credibil sau nu prea ca președintele Zelenski să le spună ucrainenilor să se predea? Ministrul român de finanțe ar putea fi „șocat” de cât de mare este rata de câştig pe o platformă online sau ar trebui să tratăm cu scepticism acest tip de clipuri care circulă online?
În al treilea rând, fiți conștienți de o categorie aparte de dezinformare care este direct legată de alegeri: declaraţii că acestea au fost fraudate sau chiar furate. Un partid sau un politician poate chiar să pregătească terenul făcând afirmații precum „legea/procesul electoral este defectuos de la început, fie pentru a-mi fura voturi, fie pentru a permite opoziției să conteste rezultatele dacă câștig”. Sau, ca o continuare a impactului deepfake menționat mai sus, poate că un candidat va „recunoaşte” că a trucat alegerile cu doar câteva zile înainte de scrutin. Astfel de mesaje subminează nu numai rezultatele alegerilor, dar oferă în plus părții contestatoare un cec în alb pentru a răstălmăci și recontextualiza rezultatele așa cum consideră de cuviință; în plus, delegitimează procesului de vot și, prin extensie, întreaga infrastructură politică a statului. Mai ales în țările în care încrederea în instituțiile statului este deja scăzută sau în scădere, astfel de narațiuni pot avea un efect de domino și pot legitima partea acuzatoare pentru o parte din public.
Exemple de bune practici
Deși aceste considerații generale ar putea ajuta pe cineva cu o bază preexistentă să înțeleagă mai bine mecanismele dezinformării, sunt necesare câteva exemple mai concrete, mai ales în contextul alegerilor. Înainte de a enumera intervenții care s-au dovedit utile în trecut, ar trebui să analizăm un exemplu recent, tangibil, de bune practici, care s-a încheiat cu o victorie pentru democrație – alegerile din Taiwan. AP a documentat temeinic situaţia și aș dori să evidențiez câteva aspecte la care noi, ca europeni, ne putem raporta.
În primul rând, trebuie să luăm în serios amenințările de dezinformare; doar pentru că auzim des despre subiect nu înseamnă că acum suntem imuni la dezinformare, la nivel individual sau de stat. Dacă suntem conștienți că există un stat cu intenții malițioase care poate interveni asupra spațiului informațional, ar trebui să luăm amenințarea în serios. Să ne uităm la o narațiune care a fost vehiculată în Taiwan înainte de alegeri: partidul progresist aflat la putere va arunca țara într-un război pe care nu-l poate câștiga, împotriva unui stat mai puternic care a făcut revendicări anterioare pe teritoriul său. În cazul Taiwanului, China este vecinul menționat mai sus – dar dacă schimbăm țările menționate cu Moldova și Federația Rusă, putem observa că aceeași narațiune circulă de zeci de ani cu privire la vecinii de la est. Să revenim puțin la elementele de bază: dezinformarea prosperă când generează emoții negative puternice, în special furie sau spaimă; acum, nu ai fi supărat să afli „adevărul” îngrozitor că liderul tău ales democratic vrea să arunce țara în război, doar din cauza unor ambiții banale?
În continuare, exemplul Taiwanului se concentrează pe alfabetizarea media și pe eforturi susținute de-a lungul anilor; Eve Chiu, redactor-șef la FactCheck Center din Taiwan, o organizație de jurnalism nonprofit, face o paralelă între sortarea deșeurilor și alfabetizarea media – pe vremuri, nu ne deranjam să aruncăm cutii de aluminiu și hârtii în containere separate, dar înțelegem implicațiile și acum o facem ca un automatism.
În calitate de organizații ale societății civile, există o serie de metode încercate și testate pe care le putem folosi pentru a ajuta publicul înainte de alegeri:
- Publicul este mai dornic în acest context să audă despre dezinformare; poți încerca orice abordare care se potrivește cel mai bine publicului tău, de la a-ți învăța publicul cum să facă verificări pe cont propriu până la observarea tendințelor în dezinformare și a-i face conștienți de modalități noi și subtile în care i-ar putea viza.
- Similar, cu un public mai interesat, s-ar putea dovedi util nu numai să vorbești iar şi iar despre igiena informațională, ci și să-i implici activ pe oameni. Ține minte, oamenii se plictisesc, iar oboseala informațională este o chestiune reală, documentată, care „atenuează abilitățile și motivațiile [oamenilor] pentru elaborarea mesajelor”. Astfel, doar a vorbi despre un subiect ar putea duce chiar la scăderea interesului și indiferență. Publicul ar trebui implicat în eforturile de combatere a dezinformării – ajută organizația să construiască legături mai strânse cu cei din public, iar oamenii învață mult mai bine făcând.
- Pornind de la oboseala informațională menționată mai sus, încercați noi formate și marcați clar contextul și importanța acestuia. Conceptele și idealurile abstracte, cum ar fi lupta pentru democrație, pot fi uneori inaccesibile, însă indicatori tangibili aduc claritate în discuţie. Concepte pe care le credem de la sine înţelese (de exemplu, ce poate face un europarlamentar pentru alegătorii lor) ar putea fi de fapt vagi pentru public. La Funky Citizens, am folosit o abordare mixtă pentru ultimele alegeri locale, ceea ce ne-a permis să informăm publicul asupra programului electoral al diferiților candidați, dar să includem informații despre ce înseamnă de fapt funcția pentru care candidau (primar). Un alt format pe care îl folosim în timpul campaniei electorale este verificarea în direct; checkathon-urile sunt un format minunat pentru dezbaterile finale – o sesiune de mare intensitate de verificare în direct care utilizează o cantitate mare de resurse, dar aduce vizibilitate și implicare.
Indiferent cât de mult ai vrea să te implici, ca activist sau ca cetățean obișnuit, ține cont de faptul că acesta nu este un exercițiu: dezinformarea atinge noi culmi în timpul alegerilor, pentru că miza este mare. Ca urmare, este nevoie de mai multă vigilență decât de obicei, suplimentată de o mai bună cunoaștere a subiectului și a implicațiilor sale. În mod ideal, s-ar întâmpla într-un cadru prietenos, empatic și reciproc, care ar favoriza dialogul constructiv. Dacă trebuie să explici ceva cuiva, fă-o ca prieten, nu ca profesor – rezultatele alegerilor viitoare ne vor afecta pe toți în următorii cinci ani.
de Laura Burtan, Funky Citizens
Imagine de Oleg Laptev via Unsplash
