Ultimii doi ani la Funky au fost mult despre alegeri. Alegeri anulate, alegeri reorganizate, alegeri parțiale și alegeri la vecinii de peste Prut. Am trecut prin multe – și ca țară, și ca organizație.
Am urmărit banii publici lună de lună, ca să vedem cum am ajuns la cel mai mare deficit din Uniunea Europeană. Am monitorizat zeci de mii de postări pe social media, ca să înțelegem cum funcționează campaniile de dezinformare. Am acreditat peste 2300 de observatori la alegerile prezidențiale și am fost prezenți în peste 3000 de secții de votare.
Apoi, am dus educația media în școli și prin orașe cu Caravana Civică. Am publicat peste 700 de fact-check-uri pe Factual și peste 4 milioane de oameni au citit investigațiile Buletin de București. Am făcut advocacy pentru reforma justiției alături de mai bine de 210.000 de oameni care au semnat petiția. Am participat la peste 80 de evenimente în 15 țări și am apărut în multă presă internațională, precum The Guardian, BBC or Le Monde.
Pe scurt: am făcut ce știm mai bine – să luăm datele problemei, să le explicăm și să le punem în context pentru ca oamenii să înțeleagă ce se întâmplă în jurul lor.
Echipa noastră a trecut și ea prin multe schimbări și maturizări. S-a alcătuit oficial Boardul Funky, cu Elena C., Cosmin și Radu în spatele scenei; iar Ana M. (avem multe Ane și Elene) a venit la cârmă în rolul Șefei Cancelariei. Departamentul de comunicare are fețe noi – Elena și Ana au preluat misiunea de a traduce rapoartele noastre din legaleză în texte mai prietenoase cu cetățenii.
Totodată, echipa s-a îmbogățit cu trei interni – Mihaela, Anca și Mike – care învață acum meserie în facilitare comunitară, combaterea dezinformării și urmărirea bugetelor publice. Pe această cale le mulțumim colegilor care ne-au trecut pragul Coliviei în acest an, precum Ana și Emi, care au explicat zi de zi ce se întâmplă în țară, și Laurei și Vanessei, care au fost alături de noi, mai ales în perioada alegerilor de foc automat.
Și totuși, ce a făcut Funky în 2025?
Am continuat să luăm urma banilor publici
În 2025, am continuat să explicăm, să monitorizăm și să contextualizăm finanțele publice într-un an marcat de dezechilibre bugetare și de măsuri fiscale cu impact direct asupra cetățenilor. Ne-am îndreptat atenția și la ce s-a întâmplat, dar de multe ori și la cum am ajuns aici. Am încercat să arătăm efectele unei politici dezorganizate și neplanificate pe termen lung.
Pe parcursul anului, am publicat 14 analize bugetare. Am deschis anul cu raportul „În așteptarea bugetului 2025”, în care am prezentat cum stăm cu banii la finalul lui 2024 și efectele întârzierii adoptării bugetului de stat, care au pus pe fugă dezbaterile pe bugetul central și pe cele locale. Ulterior, am publicat o analiză a propunerilor bugetare pentru 2025, explicând cum se prezintă bugetul în lume și cum arată prioritățile bugetare.
Încă din anul 2024, ne-am ținut de provocarea monitorizării lunare a bugetului general consolidat și a deficitului bugetar. Ne-a ieșit și în 2025. Am analizat execuția bugetară pentru ianuarie, februarie, martie, aprilie, iunie și iulie, septembrie and octombrie – luna în care am văzut și rectificarea bugetară care a fost mai degrabă un exercițiu de urgență decât o viziune coerentă.
În vara anului 2025, după anunțarea măririlor de taxe de către Guvern, am publicat o trilogie de analize (episodul 1, episodul 2, episodul 3) care arată cum am ajuns aici. Mai precis, cum au contribuit deciziile politice din ultimul deceniu la problemele deficitului de astăzi. Prin cele trei episoade ne-am uitat la:
- istoria deficitului bugetar, oferind totodată contextul politic și economic în care se află România în fiecare an din ultimii zece;
- derogările repetate de la legile finanțelor publice, care au făcut posibilă ocolirea normelor de responsabilitate fiscală;
- istoria măsurilor populiste, care urmărește impactul asupra bugetului a deciziilor anumiți decidenți în căutare de beneficii electorale.
Tot după anunțarea creșterii taxelor, am lansat seria „Supa bugetară”. Acesta s-a dorit a fi un experiment simplu prin care am calculat lunar costul de preparare a unei ciorbe rădăuțene pentru a urmări impactul concret al modificărilor fiscale asupra prețurilor alimentelor. Am făcut rețeta în iulie, în septembrie și în th of November, pentru a înțelege mai bine cum au afectat măsurile de austeritate intrate în vigoare la 1 august viața de zi cu zi.
Ne-am întors și la tradiția de a ne uita la banul Capitalei și am analizat bugetul Primăriei Municipiului București. Ne-am uitat totodată și la mizele politice și economice, în contextul unei primării lăsate cu interimat timp de șapte luni până la organizarea alegerilor locale parțiale pentru rolul unui nou primar.
Am monitorizat dezinformarea, dus educația media în școli și am văzut boții în acțiune
Anul 2025 a marcat o schimbare în modul în care monitorizăm dezinformarea. Am trecut de la analize ample, ocazionale, la ceva automat și rapid – monitorizări zilnice și investigații despre folosirea boților în manipularea percepției publice. Diferența? Am reușit să fim pe fază în timp ce dezinformarea se răspândea, nu după ce și-a produs efectele.
La baza acestui efort au stat șase proiecte: Digital Transformation for Romanian Youth, Bulgarian Romanian Observatory of Digital Media, ChaTEA Bot, Fact Frontier: Romania-Moldova, Monitorizarea alegerilor parlamentare din Moldova, și Neascultătorii – campania noastră pentru Gen Z difuzată pe TikTok și Instagram, în care am colaborat cu influenceri care au tradus pericolele dezinformării într-o formă inteligibilă pentru generația tânără. Rezultat: peste 1 milion de oameni informați și peste 4000 de vizite pe landing page.
În timpul alegerilor din România și Republica Moldova, am făcut monitorizare zilnică, din oră în oră. Am publicat la început săptămânal, apoi zilnic, buletine informative pentru ca oamenii să înțeleagă fenomenul dezinformării pe moment. Am fost la zi cu subiectele de pe agenda publică și am informat societatea în timp util, inclusiv prin apariții constante la TV și în presa scrisă.
Am publicat peste 30 de materiale care combină cercetarea cantitativă, buletine informative, analize de comportament coordonat și monitorizări ale spațiului informațional în momente cheie. Printre cele mai importante:
- Cercetarea „Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false”, bazată pe sondajul realizat de Inscop Research la comanda Funky Citizens. Studiul surprinde opinia românilor cu privire la dinamica „european-națională”, direcția geopolitică în care ar trebui să meargă România și evoluția atitudinii față de NATO, UE, SUA, Rusia, abordând trei teme majore: orientarea României (alianțe politico-militare, economie, valori), dezinformare și neîncredere, și patriotism economic cu conspirații.
- 11 buletine informative despre dezinformare în campania prezidențială din România – o muncă de monitorizare constantă care ne-a permis să identificăm pattern-uri și să le comunicăm rapid publicului (Buletin 1, Buletin 2, Buletin 3, Buletin 4, Buletin 5, Buletin 6, Buletin 7, Buletin 8, Buletin 9, Buletin 10, Buletin 11).
- Analize detaliate ale candidaților la prezidențiale și la primărie pe social media – pentru a înțelege cum își construiesc prezența online și cum interacționează cu electoratul, cu accent pe cazurile de creștere neautentică a popularității pe platforme (Analiză candidați prezidențiale, Analiza candidaților prezidențiale – social media (II), Analiza candidați PMB (I), Analiza candidați PMB (II), Analiza Gen Z – PMB).
- Documentarea unor cazuri specifice care au dominat agenda publică: cazul dezinformărilor despre perioada comunistă, cazul Rahova, cazul dronelor rusești.
- Monitorizarea votului în Republica Moldova și la alegerile locale parțiale din România – cu accent pe înțelegerea în timp real a dinamicii informaționale (Republica Moldova, Alegeri locale parțiale).
- Analiza peisajului informațional din Moldova, în care am descoperit fabrici de comentarii – rețele organizate care generau conversații false pentru a influența percepția publică.
- Investigația „Facem cu boți – București”, un studiu de caz despre cum se construiesc campanii cu boți în alegerile locale – o privire în interiorul mașinăriei de manipulare a opiniei publice.
Am luat pulsul educației civice în școlile profesionale
În 2025, am continuat să ne uităm și la modul în care educația civică (nu) funcționează în școlile profesionale, tehnologice și vocaționale prin studiul de caz realizat în cadrul proiectului „Improving Civics in VET”, marcând a doua cercetare a unui proiect început în 2023.
Am organizat o masă rotundă cu reprezentanți ai Ministerului Educației, organizațiilor de elevi, profesori, societății civile, lucrători de tineret și experți pentru a înțelege realitățile din teren și provocările din sistemul de învățământ românesc în ceea ce privește formarea civică a tinerilor. Iar analiza noastră a evidențiat nevoia elevilor pentru dezvoltarea abilităților de gândire critică și alfabetizare media, precum și dorința de a înțelege modul de funcționare al statului și drepturile lucrătorilor.
Deși proiectul se concentrează pe școlile VET – adesea ultimul contact cu învățământul formal pentru acești elevi – concluziile confirmă că lipsa pregătirii civice este o problemă care afectează toate filierele de învățământ superior.
Am susținut evoluția jurnalismului independent de investigație
Prin proiectele noastre editoriale, am continuat să fim cât mai conectați la agenda publică.
- Seriile Factual dedicate candidaților Primăriei Capitalei, materialele despre alegerile prezidențiale, sesiunile de live fact-checking pentru principalele evenimente politice difuzate pe MCN și România TV, Antena 3, TVR and Digi 24, au ajuns la peste 400.000 de cetățeni pe website și la peste 2 milioane pe social media.
- Iar colegii de la Bucharest Bulletin au făcut ca jurnalismul de investigație și reportajele despre deciziile administrației locale, transformate în 4.800 de materiale, să contribuie la informarea corectă a peste 4 milioane de cititori pe website și peste 20 de milioane pe social media. Printre reportajele premiate la Gala Superscrieri, se numără „Clanul «Sărmanilor»” and „Afacerile «secrete» din Chitila”.
Am stat cu ochii pe alegeri din România și Republica Moldova
Dar de-a lungul anului, am acreditat și coordonat online și offline patru tururi (de forță), cu participarea observatorilor independenți, în mai multe coduri poștale din România și Republica Moldova. Ultima campanie OBSERVATORI, din lunile noiembrie și decembrie, a ajuns la peste 180.000 de oameni informați despre cum ar trebui să decurgă ziua votului.
Ochii și urechile noastre, peste 2300 la număr, s-au prezentat la 3000 de secții de votare în trei tipuri de scrutinuri electorale: alegerile prezidențiale din România pe 4 mai 2025 (turul I) și 18 mai 2025 (turul II); alegerile parlamentare din Republica Moldova, din data de 28 septembrie 2025, și nu în ultimul rând, am încheiat anul cu alegerile locale parțiale din România, pe 7 decembrie 2025.
În plus, ne-am concentrat eforturile și am coordonat aproape 200 de observatori independenți în diaspora pentru alegerile prezidențiale din România, în peste 15 țări, precum Belgia, Danemarca, Germania, Franța, Italia, Moldova, Olanda, Elveția, UK și USA; iar pentru alegerile parlamentare din Republica Moldova, am reușit să activăm 40 de observatori în diaspora, respectiv în România, Italia, Spania, Marea Britanie, Ungaria și Germania.
Am dialogat citizen cu instituțiile publice pe partea de advocacy
Anul 2025 a adus mai multe oportunități de a comunica cu instituțiile publice, dar începem cu subiectul care a încheiat anul, pe care îl cercetăm și monitorizăm încă din 2014. Colegii de breaslă de la Recorder au explicat criza justiției pe înțelesul tuturor, iar noi am continuat cu ce știm să facem mai bine, implicarea societății civile.
Concret, am explicat că sistemul de justiție nu îl pune pe justițiabil în centrul său, ci protejează privilegiile în detrimentul predictibilității deciziilor și a soluționărilor eficiente pentru cetățeni. Ceea ce a dus la o colaborare cu Declic și lansarea unei petiții pentru modificarea Legilor Justiției, care a strâns peste 210.000 de semnături. Ulterior, ne-am alăturat grupului de lucru coordonat de Guvern cu scopul de a reforma justiția ca reprezentant al vocii societății civile.
Ultimul trimestru ne-a găsit și cu recomandări și observații în ceea ce privește Strategia Națională de Apărare a Țării 2025–2030, la subiectele unde avem competențe, respectiv riscurile lipsei de transparență, rolul insuficient acordat societății civile și nevoia de integrare a dezinformării și a securității informaționale într-un cadru democratic și responsabil.
Din anul alegerilor nu aveam cum să lipsească litigii strategice pentru clarificarea și apărarea drepturilor observatorilor independenți. Am oferit rezolvări punctuale unor probleme procedurale și ne-am propus să creăm precedente utile pentru viitoarele procese electorale. Una fiind cu Biroul Electoral Central și Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) ce vizează dreptul observatorilor de a participa la procedura votării prin intermediul urnei speciale.
De asemenea, am realizat că alegerile funcționează, în aceste timpuri, în două dimensiuni – online și offline. Spațiul online a fost marcat de manipulare sofisticată și dezinformare coordonată, pe când spațiul fizic a funcționat cu o integritate procedurală remarcabilă. Accesul la surse alternative de informare și decalajul dintre promisiunile partidelor și realitățile economice au fost vectorii care au schimbat traiectoria rezultatelor.
Aceste observații ne-au determinat să aprofundăm analiza fenomenului în cadrul Bulgarian-Romanian Observatory of Digital Media (BROD), documentând riscurile generate de dezinformare în ciclul electoral 2024–2025 din România și Republica Moldova. Rezultatele au stat la baza unor analize originale și au facilitat colaborări media cu peste 20 de publicații internaționale, printre care The Guardian, BBC, Euronews, The Observer, NRK, NRC, AP News, Tagesschau, Le Monde, și Al Jazeera.
Am continuat să creștem comunitatea offline
În 2025, comunitatea noastră offline a continuat să crească și să ne motiveze în tot ceea ce facem. Caravana Civică, inițiată în 2024, a continuat să străbată țara, aducând discuții despre educație media, fact-checking și combaterea dezinformării în peste 15 orașe, de la Cluj și Iași până la Buzău și Panticeu. Peste 600 de participanți au luat parte la maratoanele de educație civică, workshop-urile de media literacy și sesiunile despre dezinformare, dialog intergenerațional și mituri istorice, transformând fiecare întâlnire într-un spațiu de învățare.
Echipa noastră a dus media literacy și în tabere pentru tineri, a moderat dezbateri publice și a sprijinit campanii pentru diaspora, de la Caravana Civică coordonată cu RUF (Romanian United Foundation), până la implicarea în alegerile din Moldova. În paralel, am contribuit la programe și traininguri ale instituțiilor și organizațiilor cu care colaborăm, de la Ministerul Afacerilor Externe și Parlament, la AEP, ANCOM (Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații) și OSCE, asigurându-ne că experiența acumulată în teren se conectează la politicile și inițiativele civice la nivel național și european.
Pe lângă activitatea locală, am fost prezenți și în comunitățile internaționale, împărtășind experiența acumulată în România și învățând din perspective globale pentru a le promova local. Am participat la conferințe de renume, precum AI Summit Paris, CEE Digital Summit Varșovia, Kosovo Balkan Disinfo Summit și Global Fact în Brazilia, contribuind la dezbateri despre dezinformare, integritate informațională și tehnologii emergente. În paralel, am construit relații și am făcut schimb de bune practici cu instituții și organizații precum Carter Center, British Council și delegații parlamentare internaționale.
În final, cu scopul de a aduce subiectele care contează și ne pasionează – educația bugetară, media și civică – mai aproape de toți cetățenii, ne-am diversificat mediile prin care am comunicat. Pe o parte, echipa a participat la zeci de podcasturi (Recorder, CuMinte, Bugete Explicativ), emisiuni radio (București FM) și alte apariții media (TVR, RFI). Pe de altă parte, am organizat expoziția „Fake News. Pe urmele minciunilor”, în colaborare cu Ambasada Marii Britanii, care a atras aproximativ 2500 de persoane din Târgu Jiu, Focșani și Iași.
Ce ne așteaptă în 2026?
În ultimii ani am învățat că planificarea pe termen lung devine din ce în ce mai dificilă – lumea se schimbă rapid, iar prioritățile se reconfigurează constant. Dar indiferent cât de mult se mișcă lucrurile în jurul nostru, noi rămânem fideli aceluiași principiu: să oferim context și explicații despre ce se întâmplă, astfel încât cetățenii Funky să poată urmări și înțelege subiectele de pe agenda publică.
Avem mult de muncă. Rămânem în continuare dedicați pe rolul de watchdog – fie că e vorba de reforma justiției, explicarea măsurilor fiscale și cum sunt cheltuiți banii publici, precum și dezinformarea de pe rețelele de socializare. Promovăm principiile transparenței pentru o mai bună guvernare și consolidăm ce am început deja: expertiza în domenii precum bani publici și administrație publică, monitorizarea dezinformării, educația civică și media.
În paralel, ne adaptăm strategia pentru a răspunde cât mai bine la provocările acestui „brave new world” în care trăim. Și pentru că ne place să fim pregătiți, construim deja infrastructura pentru ce urmează – fie că vorbim de alegerile din 2028, de noi instrumente de monitorizare sau de comunități locale mai conectate și mai informate.
Pe scurt: rămânem vigilenți, rămânem la datorie, rămânem Funky.
Dacă vrei să ne dai și tu o mână de ajutor, o poți face mai jos:
