Una din corzile prin care Guvernul păpușar controlează primarii și consiliile locale se numește Fondul de Rezervă Bugetară și reprezintă o alocare discreționară chiar mai gravă decât celebrele PNDL.
analiza
Ce are 465 de colegi, o indemnizație de vreo 10.000 de lei pe lună, o vârstă medie de 46 de ani și e cel mai probabil bărbat, în zodia fecioară sau taur? E, desigur, parlamentarul român, care începe astăzi a doua sesiune parlamentară a anului. Ne-am uitat la activitatea aleșilor din intervalul februarie – iunie 2021, ca să vedem ce și cum au legiferat. Am observat și trei mari teme ratate: Desființarea Secției Speciale Sistematizări legislative prin codificare (codurile penale, codul administrativ) Pensiile speciale Punem la dispoziție pentru cei curioși datele sursă, adică un tabel care conține lista completă cu parlamentarii și inițiativele legislative, ca să puteți naviga din link în link către fiecare expunere de motive din cele 474 de proiecte de lege inițiate în sesiunea trecută (sunt…
Anul 2021 a fost un an atipic pentru bugetele publice – pe lângă răspunsul la pandemia generată de Covid-19, suntem după un an cu două runde de alegeri, cu o dinamică schimbată la nivelul majorităților politice mai ales din marile orașe. Bugetul de stat a fost adoptat târziu, la început de martie 2021, ceea ce a făcut ca bugetele locale să fie mult întârziate. Analiza de față s-a uitat la procesul de elaborare și aprobare a bugetelor locale din 109 municipii din România (incluzând aici și cele șase sectoare ale Capitalei), urmărind în ce măsură acestea respectă criteriile din legislația privind finanțele publice locale legate de transparența acestui proces. De asemenea, analiza a urmărit în ce măsură municipiile din România au reușit să facă pasul către standarde moderne internaționale…
Pentru autoritățile locale, organizarea alegerilor care tocmai au trecut a fost una din cele mai costisitoare cheltuieli iar asta s-a văzut în contractele de achiziții publice încheiate. Noi am analizat cheltuielile făcute de nu mai puțin de 584 de autorități din București și Ilfov. Ce-am găsit? Risipă făcută din banul public și transparență îngropată în favoarea firmelor care s-au specializat brusc în producția de măști și alte materiale necesare pandemiei. Află mai multe din raportul de mai jos, o analiză atât cantitativă cât și calitativă, folosind informațiile ce reies din investigațiile Buletin de București. Raportul a fost realizat în cadrul proiectului „Buletin de București în pandemie” Proiectul este derulat de Funky Citizens și beneficiază de o finanțare în valoare de 13.460 euro, prin programul Active Citizens Fund România, finanțat de…
Citește raportul scris de colegele Elena și Alis pentru a afla despre: Campania pe rețele sociale și mass-media (inclusiv sumele cheltuite de candidați pe Facebook ads, de pildă) Misterul sursei banilor din campania electorală achizițiile publice în context de pandemie și în prag de locale promisiunile electorale organizarea și observarea și rezultatele alegerilor Principalele recomandări pe care le facem sunt: Transparență, transparență, transparență – atât la nivel central, cât și la nivel mediu și local. Comunicarea în timp util a informațiilor de interes public și menținea dialogului cu societatea pentru a preîntâmpina sau a combate anumite informații false care circulă la un moment dat la nivelul societății. Facem trimitere în special la Autoritatea Electorală Permanentă și la Biroul Electoral Central care ar trebui să-și regândească modalitatea de comunicare și…
Se tot vorbește, în spațiul public, despre modificarea legislației electorale pentru revenirea la alegerea primarilor în două tururi de scrutin. Unul din argumentele invocate împotriva unei astfel de modificări este timpul scurt înainte de alegerile locale care, în principiu, ar trebui să aibă loc pe 7 iunie 2020. Curioși din fire, am căutat ce menționează recomandarea Comisiei de la Veneția și jurisprudența CCR referitor la stabilirea dreptului electoral. Poți afla și tu, în detaliu, din analiza făcută de colega Alis.
O analiză a proiectului de buget pe 2019 din perspectiva șanselor de dezvoltare locală Cu o zi înainte ca Parlamentul să voteze bugetul pe 2019, publicăm deja tradiționala analiză pe buget la care au lucrat colegii Elena și Andrei. Proiectul de buget a venit cu o întârziere de aproape trei luni către legislativ, dar a fost și subiect de schimbări succesive. Până aflăm varianta finală ce va ieși în urma votului, am vrea să atragem atenția în legătură cu cele mai mari provocări ale acestui buget pe 2019: Bugetele locale – coaliția de la guvernare și (mai ales) primarii de municipii s-au tot certat pe tema banilor care merg către comunitățile locale. Vă spunem că deși varianta ajunsă în Parlament e un pic mai bună decât ce publicase Guvernul…
Colega Alis a lucrat la această laborioasă analiză la final de decembrie, când Comitetul Executiv al PSD a hotărât în unanimitate că adoptarea unei ordonanțe de urgență pentru modificare Codurilor Penale este oportună. N-au acționat (încă) în acest sens, așa că publicăm și noi acum această analiză, să știți de ce e rea o astfel de ordonanță. Citește toată analiza
Colegii Codru, Alina și Ovidiu recidivează: iar au lucrat „fără număr” pentru a vedea ce a apărut și ce a dispărut în noul proiect de modificare a legilor justiției, în drumul lor de la Ministerul Justiției către Parlament. Puteți naviga prin stufoasa analiză comparativă folosind gsheet-ul embeduit mai jos sau puteți descărca varianta PDF a analizei (English version here). Un rezumat grafic cu principalele modificări (verde = nou / roșu = mai rău / gri = atrofiat) Noua propunere de modificare a „legilor justiției” – asumată acum de un grup de parlamentari, în locul ministrului de resort – reprezintă deopotrivă o metamorfoză și o temporizare în raport cu proiectul anterior (pe care l-am analizat la început de septembrie). În rândurile următoare, explicăm din ce motive credem că sunt potrivite aceste…
UPDATE 2: Proiectul legilor justiției a ajuns în PArlament, unde a suferit modificări majore, pe care le-am analizat din nou. UPDATE: Dacă vă place munca noastră și vreți să ne susțineți, puteți face o donație aici. Am analizat punct cu punct ce vrea să facă Tudorel Toader cu noile legile ale justiției și putem spune că e rău, e cel puțin la fel de rău ca OUG13, doar că mult mai complicat. Am făcut ce-am știut mai bine, adică ne-am uitat atent peste fiecare măsură și am descoperit că Ministrul Justiției își dă control total asupra proceselor penale din România. Adică ar putea avea pârghii prin care să influențeze dosarul și atunci când acesta ajunge la procuror, dar și parțial când ajunge la judecător. Vedeți mai jos un rezumat…