Începând cu prima sesiune parlamentară de anul trecut, am lansat această evaluare a activității legislative pe care am denumit-o, simplu, „Cu ochii pe Parlament”. În cadrul acestui proiect am lansat până acum două alte analize, pentru sesiunea februarie-iunie 2021, respectiv pentru sesiunea septembrie-decembrie 2021, și desigur, cea pe care o citești acum pentru prima sesiune din anul 2022 – februarie-iunie. Am colectat și analizat datele privind activitatea parlamentarilor de până acum și vă prezentăm ce au reușit să facă cei 466 de parlamentari, cum s-au schimbat polii de putere și funcțiile din Camera Deputaților și Senat odată cu o nouă majoritate politică și cum au reușit aleșii să legifereze extrem de repede pe unele subiecte și să rateze în continuare unele promisiuni deja vechi. Sesiunea parlamentară precedentă a stat…
analiza
Anul 2022 a fost un an de așezare pentru bugetele publice – cel puțin din perspectiva calendarului de aprobare a acestora, cele mai multe dintre municipalități au făcut eforturi de a avea bugete noi din primele două luni ale anului. Cu toate însă că bugetele municipalităților au fost aprobate ceva mai devreme față de 2021, tot suntem departe de calendarul normal și legal care impune bugete noi pentru un fiscal nou. În acest an, întârzierea a fost de „doar” două luni în cele mai bune dintre cazuri. La fel ca înainte, analiza de față s-a uitat la procesul de elaborare și aprobare a bugetelor locale din 109 municipii din România (incluzând aici și cele șase sectoare ale Capitalei), urmărind în ce măsură acestea respectă criteriile din legislația privind finanțele publice locale legate…
Stimate domnule Primar, Asociația Funky Citizens își arată interesul față de procedura de consultare publică cu privire la Proiectul de buget al Municipiului București pe anul 2022. Pe lângă sesizările, observațiile și punctele de vedere care pot fi transmise în varianta scrisă, credem că organizarea unei dezbateri publice pe această temă e la fel de necesară. Acest proiect are un impact substanțial asupra vieții cetățenilor acestui oraș, drept pentru care o deliberare cât mai largă, cu cât mai mulți factori sociali, este extrem de importantă. Așadar, în temeiul articolului 8 b) din Legea 273/2006 privind finanţele publice locale privind obligativitatea dezbaterii publice a proiectului de buget local, cu prilejul aprobării acestuia, dar şi în baza art. 39 (3) al aceleiaşi legi („locuitorii unităţii administrativ-teritoriale pot depune contestaţii privind proiectul de buget în termen de 15 zile de la…
Una din corzile prin care Guvernul păpușar controlează primarii și consiliile locale se numește Fondul de Rezervă Bugetară și reprezintă o alocare discreționară chiar mai gravă decât celebrele PNDL.
Ce are 465 de colegi, o indemnizație de vreo 10.000 de lei pe lună, o vârstă medie de 46 de ani și e cel mai probabil bărbat, în zodia fecioară sau taur? E, desigur, parlamentarul român, care începe astăzi a doua sesiune parlamentară a anului. Ne-am uitat la activitatea aleșilor din intervalul februarie – iunie 2021, ca să vedem ce și cum au legiferat. Am observat și trei mari teme ratate: Desființarea Secției Speciale Sistematizări legislative prin codificare (codurile penale, codul administrativ) Pensiile speciale Punem la dispoziție pentru cei curioși datele sursă, adică un tabel care conține lista completă cu parlamentarii și inițiativele legislative, ca să puteți naviga din link în link către fiecare expunere de motive din cele 474 de proiecte de lege inițiate în sesiunea trecută (sunt…
Anul 2021 a fost un an atipic pentru bugetele publice – pe lângă răspunsul la pandemia generată de Covid-19, suntem după un an cu două runde de alegeri, cu o dinamică schimbată la nivelul majorităților politice mai ales din marile orașe. Bugetul de stat a fost adoptat târziu, la început de martie 2021, ceea ce a făcut ca bugetele locale să fie mult întârziate. Analiza de față s-a uitat la procesul de elaborare și aprobare a bugetelor locale din 109 municipii din România (incluzând aici și cele șase sectoare ale Capitalei), urmărind în ce măsură acestea respectă criteriile din legislația privind finanțele publice locale legate de transparența acestui proces. De asemenea, analiza a urmărit în ce măsură municipiile din România au reușit să facă pasul către standarde moderne internaționale…
Pentru autoritățile locale, organizarea alegerilor care tocmai au trecut a fost una din cele mai costisitoare cheltuieli iar asta s-a văzut în contractele de achiziții publice încheiate. Noi am analizat cheltuielile făcute de nu mai puțin de 584 de autorități din București și Ilfov. Ce-am găsit? Risipă făcută din banul public și transparență îngropată în favoarea firmelor care s-au specializat brusc în producția de măști și alte materiale necesare pandemiei. Află mai multe din raportul de mai jos, o analiză atât cantitativă cât și calitativă, folosind informațiile ce reies din investigațiile Buletin de București. Raportul a fost realizat în cadrul proiectului „Buletin de București în pandemie” Proiectul este derulat de Funky Citizens și beneficiază de o finanțare în valoare de 13.460 euro, prin programul Active Citizens Fund România, finanțat de…
Citește raportul scris de colegele Elena și Alis pentru a afla despre: Campania pe rețele sociale și mass-media (inclusiv sumele cheltuite de candidați pe Facebook ads, de pildă) Misterul sursei banilor din campania electorală achizițiile publice în context de pandemie și în prag de locale promisiunile electorale organizarea și observarea și rezultatele alegerilor Principalele recomandări pe care le facem sunt: Transparență, transparență, transparență – atât la nivel central, cât și la nivel mediu și local. Comunicarea în timp util a informațiilor de interes public și menținea dialogului cu societatea pentru a preîntâmpina sau a combate anumite informații false care circulă la un moment dat la nivelul societății. Facem trimitere în special la Autoritatea Electorală Permanentă și la Biroul Electoral Central care ar trebui să-și regândească modalitatea de comunicare și…
Se tot vorbește, în spațiul public, despre modificarea legislației electorale pentru revenirea la alegerea primarilor în două tururi de scrutin. Unul din argumentele invocate împotriva unei astfel de modificări este timpul scurt înainte de alegerile locale care, în principiu, ar trebui să aibă loc pe 7 iunie 2020. Curioși din fire, am căutat ce menționează recomandarea Comisiei de la Veneția și jurisprudența CCR referitor la stabilirea dreptului electoral. Poți afla și tu, în detaliu, din analiza făcută de colega Alis.
O analiză a proiectului de buget pe 2019 din perspectiva șanselor de dezvoltare locală Cu o zi înainte ca Parlamentul să voteze bugetul pe 2019, publicăm deja tradiționala analiză pe buget la care au lucrat colegii Elena și Andrei. Proiectul de buget a venit cu o întârziere de aproape trei luni către legislativ, dar a fost și subiect de schimbări succesive. Până aflăm varianta finală ce va ieși în urma votului, am vrea să atragem atenția în legătură cu cele mai mari provocări ale acestui buget pe 2019: Bugetele locale – coaliția de la guvernare și (mai ales) primarii de municipii s-au tot certat pe tema banilor care merg către comunitățile locale. Vă spunem că deși varianta ajunsă în Parlament e un pic mai bună decât ce publicase Guvernul…