Alături de Spania și Republica Cehă, România e singura țară din UE aflată în penultimul eșalon al clasamentului Open Budget Survey – Modulul Covid-19. Acest studiu a analizat 120 de țări pentru a vedea cât de responsabile au fost guvernele cu măsurile de sprijin financiar adoptate la declanșarea pandemiei.
Guvernele țărilor au fost evaluate, prin 26 de indicatori, la trei mari capitole, derivate din metodologia Open Budget Survey:
Transparență
Accesul publicului la informații relevante
Participare publică
Existența unor oportunități pentru implicarea cetățenilor
Supervizare
Existența unor instrumente adecvate de supraveghere
Studiul împarte țările în 5 eșaloane, în funcție de informațiile existente pentru cele trei capitole:
| minimale | limitate | câteva | adecvate | substanțiale |
|---|
Rezultate
La nivel internațional:
- Mai mult de două treimi din guverne nu au reușit să își gestioneze pachetele de măsuri de urgență într-un mod responsabil.
- Aproape două treimi nu au reușit să urmeze proceduri transparente de achiziții.
- Aproape jumătate din țări au ocolit Parlamentele când au luat măsuri de sprijin.
- Doar aproximativ un sfert dintre autoritățile de audit naționale au publicat rapoarte de audit cu celeritate.
Calificativele luate de România pentru informațiile disponibile:
| TRANSPARENȚĂ | Câteva |
|---|---|
| Introducerea pachetului | Câteva |
| Informații bugetare macroeconomice și agregate | Substanțiale |
| Măsuri politice | Substanțiale |
| Destinatari și performanță | Limitate |
| Surse de finanțare | Limitate |
| Fonduri extrabugetare | Câteva |
| Implementarea pachetului | Minimale |
| Raportarea executării | Minimale |
| Fonduri extrabugetare | Minimale |
| Achiziții | Minimale |
| PARTICIPARE | Minimale |
|---|---|
| Participarea publicului | Minimale |
| SUPERVIZARE | Câteva |
|---|---|
| Rolul legislativului | Câteva |
| Rolul instituțiilor naționale de audit (ex: Curtea de Conturi) | Câteva |
Metodologie: au fost luate în calcul 5 momente în intervalul martie-iunie 2020 în care au fost date 7 ordonanțe de urgență relevante, inclusiv cea care rectifica bugetul de stat.
Calendar
Măsuri fiscale de urgență luate de urgență în pandemie
- OUG 29/ 2020 privind unele măsuri economice și fiscal-bugetare și OUG 30/2020 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecției sociale în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2
- OUG 33/ 2020 privind unele măsuri fiscale și modificarea unor acte normative și OUG 37/2020 privind acordarea unor facilități pentru creditele acordate de instituții de credit și instituții financiare nebancare anumitor categorii de debitori
- OUG 50/2020 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2020
- OUG 92/2020 pentru instituirea unor măsuri active de sprijin destinate angajaților și angajatorilor în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, precum și pentru modificarea unor acte normative
- OUG 94/2020 privind unele măsuri pentru finanțarea din fonduri europene a unor programe naționale
Referințe:
- Studiul pe România (engleză)
- Metodologia de cercetare (engleză)
- Clasament global (engleză)
Recomandări generale
- Transparență: guvernele trebuie să asigure dezbaterea publică și posibilitatea de supervizare, pentru o mai înțeleaptă utilizare a fondurilor.
- Deschidere: La începutul pandemiei, FMI recomanda guvernelor să aloce rapid fonduri, dar și să „păstreze chitanțele”. Asta înseamnă inclusiv nevoia de a publica câți bani se cheltuie și cu ce impact.
- Fără pretexte false: urgența e reală, dar deciziile luate rapid nu pot scuza opacitatea, fuga de răspundere sau lipsa de incluzivitate.
- Responsabilitate: când agilitatea e cuplată cu responsabilitatea, serviciile publice vor fi mai bune, fapt ce va crește încrederea în capacitatea de a livra a Guvernului. Iar încrederea publică e crucială pentru a reînnoi societățile post-Covid.
- Colaborare: în vremuri de criză, e nevoie de toate mințile pentru soluții optime, care să îi acopere pe toți cei afectați. Guvernele pot umple golurile informaționale și pot lua decizii mai bune dacă îi ascultă activ pe cetățeni, pentru ca măsurile să ajungă cu adevărat la cei care au cel mai mult nevoie de ele. Iar atunci când organismele de audit și legislatorii au independența și mandatul de a monitoriza implementarea, guvernele pot face corecții dacă măsurile nu își ating obiectivele.
Recomandări specifice
- Publicarea rapoartelor de progres lunare privind implementarea politicilor (sau actualizarea regulată a informațiilor de implementare pe portalurile web), inclusiv date și analize privind execuția și performanța bugetului, dezagregate în funcție de impactul asupra grupurilor defavorizate, inclusiv femeile și fetele;
- Dezvăluirea tuturor detaliilor legate de contractele de achiziții publice legate de cheltuielile de urgență, ori de câte ori este posibil în formate deschise;
- Oferirea de sprijin pentru autoritățile de audit pentru a efectua audituri rapide asupra programelor de cheltuieli de urgență și asigurarea unor măsuri de remediere ca răspuns la constatările auditului;
- Restabilirea rolului legislativelor ca păstrători ai bugetului public, inclusiv aprobarea cheltuielilor, consultarea cu publicul și grupurile de interese, monitorizarea implementării politicilor și urmărirea rezultatelor auditului;
- Punerea în aplicare a mecanismelor adecvate pentru participarea cetățenilor la formularea, aprobarea și executarea pachetelor suplimentare de politică fiscală de urgență. Acestea pot include mecanisme utilizate de executiv, legislativ și Curtea de Conturi;
- Consolidarea capacităților și a sistemelor de bază pentru responsabilitate în ciclul bugetar anual, pentru a fi mai bine pregătiți pentru viitoarele crize;
- Introducerea și / sau revizuirea și actualizarea cadrului legal și de reglementare pentru a clarifica rolurile, responsabilitățile și abordările care trebuie adoptate în perioadele de criză, de exemplu în domeniile gestionării resurselor, achizițiilor, supervizării și participării;
- Integrați inovațiile și bunele practici care au apărut în timpul crizei COVID-19 – cum ar fi informațiile centrate pe utilizator, transparența sporită a achizițiilor sau practicile inovatoare de monitorizare și audit – în procesele și procedurile bugetare obișnuite din viitor.
Despre Funky Citizens
Din 2012, Funky Citizens promovează cetățenia activă prin instrumente de advocacy bazate de cercetare, pe date concrete și pe online. Funky Citizens e locul de întâlnire al cetățenilor care nu se resemnează cu status quo-ul, ci își înțeleg rolul în democrație, motiv pentru care își încordează mușchiul civic și iau adesea parte la procesul decizional.
Funky Citizens este partener de cercetare pentru România în cadrul International Budget Partnership, unde analizează bianual gradul de deschidere al bugetelor țării, prin Open Budget Survey. Acesta este un instrument de cercetare independent, comparativ și bazat pe date obiective, prin care se evaluează modul în care autoritățile cheltuie banii publici prin măsurarea a trei indicatori macro, acceptați la nivel internațional: transparență, participarea publicului și supervizare bugetară.
