Cum-necum, au trecut ZECE ani peste Funky Citizens, zece ani de când cerem transparență, integritate și, dacă a mai rămas pe undeva prin fundul sacului, și competență de la aleșii noștri. Rațiunea noastră de a fi a rămas neschimbată: tot vrem să convingem românii că merită să fie cetățeni activi, care să își cunoască și să-și ceară drepturile. De aceea facem educație civică și punem lupa atent pe instituții și situații care amenință statul de drept. Ne uităm cu un ochi în spate, la anul care ne-a provocat să facem lucruri noi (ajutor umanitar) și planificăm anul 2023 ca o antecameră pentru 2024, în care vom avea patru runde de alegeri. De asemenea, proiectele noastre editoriale au crescut: Factual este acum third-party-fact-checker pentru platformele Facebook și Instagram iar pe jurnaliștii de la Buletin de București îi puteți urmări și într-un newsletter săptămânal.
Anul acesta echipa noastră s-a mărit semnificativ. Le-am urat „bun venit” în echipă Dianei Tăbleț, care va deveni un mic wizard al bugetelor și Anei Mocanu care ne ajută cu management de proiect și logistică pentru multele proiecte și evenimente pe care am ajuns să le organizăm.
Republica Funky
Proiectul prin care ne-am propus să ne extindem în țară a luat amploare anul trecut. Am ajuns, în sfârșit, în faza în care deja descoperim oameni din țară care au idealuri similare cu ale noastre și vor să contribuie la viața propriilor comunități. O cercetare sociologică ne-a arătat 7 comunități din țară unde să concentrăm eforturile proiectului. Ulterior, un apel către ONG-uri ne-a pus față în față cu 7 asociații din teritoriu care ne vor ajuta să construim rețeaua și vor deveni primi membri oficiali.
Astfel, am început să colindăm țara cu traininguri din 4 domenii în care avem experiență: bugete și bani publici, educație civică, administrația locală și jurnalism+fact-checking (mulțumită partenerilor RISE Project). Localitățile în care începem să vorbim despre cum ieșim din spirala neasumării sunt:
- Brașov, unde ne susține Olga Popescu, cu ajutorul lui Paul Ciocan
- Timișoara, unde l-am cunoscut pe Gabriel Amza de la Pedallez
- Mediaș, unde ne susțin Vlad Chiș (Mediaș pe două roți) și Tamás Kádár (Mediaș Alert)
- Târgu Jiu, de unde este și Roxana Pistol (Be TeeN)
- Iași, unde ne vor ajuta prietenii de la CIVICA
- Bistrița, unde am cunoscut-o pe Diana Alexandrina Moldovan de la Asociația Impact Bistrița
- Chilia Veche, comuna din județul Tulcea, unde activează și Vasile-Dan Dicu din asociația Împreună pentru Chilia Veche
- București este a opta localitate din care vom căuta colaboratori și totodată locul unde vom anunța lansarea rețelei în curând
Împreună cu acești reprezentanți vom încerca să aducem schimbări pozitive în comunități și mici victorii care ne dorim să fie molipsitoare. Tot prin proiect vom lansa materiale educative din cele 4 domenii sus amintite, disponibile pentru orice cetățean implicat precum și analize privind transparența și deschiderea autorităților locale.
Bani publici
Principalul motor a fost Centrul pentru Monitorizarea Transparenței și Responsabilității Fiscal Bugetară (CMTRFB), un proiect amplu prin care creăm un centru online de sprijin pentru cei care vor să vorbească bugeteză și organizăm traininguri pentru a pune aceste cunoștințe în practică. Parte din proiect sunt și două sesiuni tip școală de vară în care participanții vor aprofunda ce au învățat la trainingurile anterioare, precum și tradiționala analiză pe bugetul de stat la care a lucrat noua colegă Diana.
Un alt mare proiect căruia ne-am dedicat a fost deschiderea contractelor publice prin aplicarea principiilor Open Contracting. Am apelat la ajutorul prietenilor din T.I. Ukraine pentru a explica mai bine acest avantajele acestor principii atât celor din societatea civilă cât și antreprenorilor și angajaților din mediul privat. În noiembrie, am ținut un roundtable ca ocazie de a învăța din experiența altor țări care au deschis achizițiile publice.
Dincolo de aceste proiecte, am avut o surpriză plăcută când am fost invitați la o dezbatere despre nevoia de transparență în bugetul Capitalei mai ales că mereu cerem dezbatere publică pe buget. Ne-am întristat când studiul Open Budget Survey a arătat că nu am progresat la transparența și supervizarea bugetară și am explicat provocarea credibilității bugetare și a obiectivelor de dezvoltare sustenabilă.
Cum am ajutat Ucraina
Este modest să spunem că joia din 24 februarie „ne-a afectat activitatea”. Nu suntem o asociație cu experiență în ajutor umanitar dar … războiul din Ucraina ne-a șocat suficient cât să ne folosim toate resursele și cunoștințele acumulate pentru a-i ajuta pe cei care au decis să se refugieze în țara noastră.
Am început cu ceea ce știm mai bine: am îndemnat imediat la prudență în consumul de știri despre război, am cerut guvernului să ne spună cum putem ajuta, ne-am bucurat când am primit un răspuns pozitiv sub forma unei întâlniri constructive (dar ne-am și întristat când am constatat că pe „grupul de lucru online” exista o oarecare deconectare de la realitatea și nevoile din teren), am cerut ca UA și MD să fie primite în Uniunea Europeană și am atras atenția privitor la riscul de trafic de persoane. În primă fază, marea provocare a fost la Gara de Nord din București, unde fluxul de persoane a fost constant, s-au făcut nopți albe și am încercat să arătăm cum puțină organizare ne-ar duce departe. Am încercat și am eșuat, căci dintr-un motiv doar de ele știute, autoritățile au refuzat să se implice corespunzător pentru un parteneriat fără cusur cu societatea civilă.
Ulterior, ne-am aliat cu Declic și am reușit să strângem peste 195.000 de lei pentru a plăti transportul de persoane de la vama Palanca, din Republica Moldova, 60km de Odessa, până în Iași și București. 3.000 de persoane au ajuns astfel departe de război și apoi am predat ștafeta unui culoar făcut de autorități. Fondurile au venit din donații, fie prin fundraiserul Declic, fie prin târguri sau produse vândute online de prieteni și parteneri.
Acest efort nu a rămas observat și după o apariție la CNN am fost contactați de asociația americană CORE cărora le-am pus la dispoziție platforma instituțională astfel încât au putut oferi un sprijin în criza refugiaților în valoare totală, cumulată, de 750.000 USD. CORE Response sunt o asociație specializată, încă din 2010, în intervenții în situații de criză și sunt modul în care am putut contribui mai mult decât am fi putut face singuri. O parte din echipa lor a lucrat luni bune de la sediul nostru din Colivia. Printre ei s-a regăsit și Mariya, primul nostru angajat din Ucraina și persoana care acum ne ajută să-i integrăm pe cei care fug de război.
Jurnalism și fact-checking
În contextul războiului de la graniță, ne-am intensificat și eforturile de a combate dezinformarea și știrile false și ne-am arătat scepticismul despre inițiativele guvernamentale care luptă cu dezinformarea prin cenzură.
Anul acesta am continuat colaborarea cu jurnaliștii prin a-i ajuta pe cei de la Recorder în proiectul „Voci libere”, despre importanța avertizorilor de integritate în democrație. Rolul nostru a fost de a explica mai bine ce înseamnă să fii whistleblower și care este legislația care protejează în prezent. Vorbind de legi, proiectul noii legi a avertizorilor a avut un parcurs tumultos în Parlament și ne-am arătat indignarea față de parlamentarii care s-au apucat să facă vrute și nevrute prin comisii, atât direct cât și printr-o scrisoare comună. În final, proiectul (jalon în PNRR) a devenit lege dar lasă de dorit („indicii temeinice” vizavi de încălcarea legii?). Interesul nostru pentru subiect a continuat cu o dezbatere făcută la Institutul Francez.
Buletin de București, proiectul nostru editorial de presă locală, a crescut (inclusiv prin donații) și ne bucurăm când reporterii lui cresc odată cu el. Tot redacția a arătat cum am putea vedea Capitala în 2050 și a urmărit efortul celor care n-au ignorat criza refugiaților, printr-un portret de voluntar văzut prin ochiul fotografic al lui Bogdan Dincă. Jurnaliștii redacției au pornit și un newsletter săptămânal și au scris despre subiecte precum Andrew Tate, cheltuielile primăriilor din Ilfov și oamenii celei din Capitală sau culisele grevei de la STB. Noi am contribuit cu skill-urile de bugeteză prin a urmări cum s-au gestionat banii publici ai celor 7 primării.
Factual.ro și-a diversificat activitatea și s-a alăturat programului de fact-checking al META. Practic, redacția a primit forțe noi și a început să verifice postările din platformele sociale Facebook și Instagram. Ca și third-party-factchekers, jurnaliștii Factual pot marca acum direct postările înșelătoare cărora ulterior li se micșorează vizibilitatea. Aceste eforturi se vor intensifica și diversifica în 2023 prin mai multe proiecte pe același subiect. Unul dintre ele se va axa chiar pe miturile și știrile false din jurul schimbării climatice.
Trăim vremuri în care se încearcă limitarea libertății presei și un exemplu șocant a fost încercarea de kompromat în cazul Emiliei Șercan față de care ne-am arătat susținerea fără echivoc și am insistat printr-o dezbatere care amintea rolul esențial al jurnalismului într-o democrație sănătoasă.
Nu în ultimul rând, ne-am bucurat că am putut organiza primul eveniment Reporter Slam din România, o competiție live între jurnaliști cu povești distractive.
Advocacy
Anul acesta a început prin contribuția noastră la raportul Rule of Law al Comisiei Europene care ulterior s-a finalizat cu recomandări. Politicienilor noștri le-am cerut dezbatere publică pe proiectul de desființare a SIIJ dar am fost dezamăgiți că proiectul nu ținea cont de toate garanțiile care să asigure independența presei. Mai târziu, Ministerul Justiției a propus desființarea SIIJ într-o formă doar pe hârtie. Am condamnat propunerea, am cerut președintelui Iohannis să nu promulge legea și am recomandat așteptarea părerii Comisiei de la Veneția.
O epopee similară a fost anul acesta și cu pachetul Legilor Justiției. Inițial surprinși de faptul că proiectele nu au fost publicate pe site-ul Ministerului Justiției, am cerut ulterior transparență în lucrările comisiilor parlamentare și v-am ținut la curent cu un livetext din ședințele Comisiei Speciale. Pachetul a trecut repede prin Parlament, pe motivul ridicării Mecanismului de Cooperare și Verificare așa că am verificat cât din checklist-ul MCV reușesc să bifeze noile variante ale legilor.
Am vorbit pe larg și despre unul din gesturile de whistleblower din comunism, acela al lui Gheorghe Ursu care ne-a avertizat că blocurile din Capitală nu au fost consolidate după cutremurul din ‘77. Inginerul Ursu a primit, post-mortem, Titlul de Excelență pentru acest efort și nu au lipsit ocaziile să ne amintim cât de vulnerabili suntem și cum ne putem pregăti.
Prietenii de la Parcul Natural Văcărești și-au continuat eforturile de a forma o Rețea pentru Natură Urbană. Noi i-am ajutat prin a explica publicului și de ce avem nevoie de o lege a ariilor naturale urbane.
Nu a fost ușor să fii ONG în 2022, lucru pus în discuție de o propunere legislativă pe care n-am putut s-o catalogăm decât anti-ONG. Tot bătăi de cap ne-a dat și guvernul când a vrut lărgirea interceptării comunicațiilor sub pretextul transpunerii unei Directive.
Nu totul a fost dureros însă. Anul acesta am putut să vorbim și despre viitorul Roșiei Montane, despre ce ne rezervă cele 4 (5?) runde de alegeri din 2024, despre cum tinerii civicallyfit își pot derula propriile campanii și am găsit energie să și adoptăm un documentar la OneWorld Romania. Am continuat să analizăm ce fac parlamentarii în cele două sesiuni și ne-am bucurat când ne-a vizitat lidera opoziției din Belarus, Svetlana Tikhanovskaya.
Dacă vrei să ne susții ca să ne facem treaba mai ușor și să ne streseze ziua de mâine un pic mai puțin, o poți face mai jos.
Dacă vrei să vezi ce-am făcut în anii trecuți:
