Mic bilanț pe 2023

Citește în format PDF

Anul 2023 a fost unul al schimbărilor. Mare parte din echipa Funky s-a schimbat, am început să consolidăm proceduri interne și modul de lucru al echipei și să ne pregătim pentru un 2024 tumultos. Combaterea dezinformării ne-a ocupat mult timp anul trecut, dar este în continuare oportunitate de a cunoaște și alți activiști care luptă cu această boală a lumii digitale. Republica Funky și CMTRFB au fost alte oportunități de a ne extinde activitatea în comunitățile locale și de a ne întări relațiile de colaborare cu alți cetățeni civically fit.

În echipă au fost multe schimbări. Cosmin s-a retras din departamentul comunicare, dar a rămas în consiliul director ca vicepreședinte și îl puteți citi în Buletin de București. În locul lui a preluat frâiele comunicării Ana Dragomir, alături de Johnny și nou venita colegă Dianné. De gestionarea proiectelor și rețelelor în combaterea dezinformării se ocupă acum Matei, după plecarea Inei, acum cu ajutorul Oanei. Și Radu a primit forțe noi în departamentul administrativ mulțumită venirii lui Iosif. Dacă vrei să fii la curent cu ce facem noi săptămânal, poți urmări Niuzletăr, unde Șerban stă cu un ochi pe activitatea noastră.

Republica Funky

Republica Funky a continuat și în 2023 cu majoritatea trainingurilor pe care le-am plănuit în localitățile din cercul interior. Acestea sunt locurile unde ne-am propus să încercăm cel mai mult să ne conectăm cu oamenii din comunitate:

În total, peste 400 persoane au venit la trainingurile noastre. Cunoștințele esențiale sunt acum disponibile și online într-un ABC civic despre administrație locală, bani publici, jurnalism cetățenesc și educație civică.

Rețeaua s-a reunit și într-un congres la București unde membri s-au putut cunoaște mai bine.  Simultan, am lansat și Indicele Transparenței Locale, o analiză privind gradul în care primăriile respectă obligațiile legale ce țin de transparență. 50 de primării au primit un scor bazat pe 126 de primării, dar am trimis și celorlalte peste 3.000 de UAT-uri din țară un chestionar simplificat la care am obținut unele răspunsuri cel puțin interesante. Tot în cadrul Republicii, am lansat și a treia ediție a analizei pe transparența bugetelor celor 103 municipii din țară.

Fiindcă mulți ne-au întrebat, am alocat resurse pentru a vizita și 3 orașe care nu se găseau în lista noastră inițială: Râmnicu Vâlcea, Pucioasa și Craiova. Proiectul finanțat a luat, oficial, sfârșit, dar rețeaua continuă și în 2024.  

Bani publici

Multe din resursele la care am lucrat anul acesta au fost organizate în Centrul pentru Monitorizarea Transparenței și Responsabilității Fiscal-Bugetare (CMTRFB). Colegele Elena și Diana Tăbleț au lucrat la ghiduri pentru:

Vorbind de bugetul de stat, nu au lipsit tradiționalele noastre analize pe proiectul de buget 2024, dar și posibila rectificare. Același lucru l-am făcut și pentru proiectul de buget al PMB, inclusiv la rectificare și ne-am bucurat când Primăria Capitalei a anunțat că bugetul va fi mai ușor de citit pentru bucureșteni. 

Tot în cadrul CMTRFB am vorbit mai mult despre PNRR și ce înseamnă pentru România, dar și despre gaura care se formase în buget. Cu cetățenii interesați a vorbi bugeteza ne-am întâlnit la un training în Cluj-Napoca, dar și la o sesiune train of trainers. Anul acesta am contribuit și la un studiu al Open Spending EU despre cum sunt cheltuite fondurile din Mecanismul de Redresare și Reziliență și am lucrat la propria analiză despre cum este finanțată protecția mediului în Capitală.

Nu în ultimul rând, fiindcă Educația este un subiect care mereu ne doare, unde cheltuielile mereu cresc, dar nu și resursele alocate, am lucrat la o amplă analiză despre cum este finanțată educația preuniversitară și v-am invitat să cereți parlamentarilor să aloce mai mult acestui sector în bugetul de stat. 

Advocacy

2023 a început dureros pentru democrația din România cu intenția unor parlamentari de a vota un proiect anti-ONG. Presiunea publică a avut însă efect și proiectul a pierdut susținători la scurt timp, dar tot am cerut și noi președintelui să intervină în cazul acestui proiect periculos. 

Ca și în alți ani, ne-am adus contribuția la raportul Rule of Law al Comisiei Europene și am susținut demersurile altor ONG-uri de a pune capăt pensiilor speciale. Alături de parteneri din țările vecine, ne-am întrebat câte crize pot absorbi guvernele locale în urma pandemiei și invaziei din Ucraina. De asemenea, nu putem trece cu vederea nici alte momente memorabile precum antepronunțarea lui Cătălin Predoiu într-un dosar de corupție, acuzațiile de hărțuire sexuală la adresa ministrului Budăi, decizia CEDO privind parteneriatele de același sex din România, cererea Comisiei ca Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene să se consulte cu societatea civilă în elaborarea unui nou capitol din PNRR sau scrisoarea pe care am semnat-o în care ceream prudență în alegerea unui nou președinte AEP.

Am privit cu un nod în gât efectele cutremurului din Turcia, am recomandat din nou sfaturile prietenilor de la Re:Rise alături de care am discutat soluții de consolidare a imobilelor și am explicat cum te poți pregăti pentru următorul cutremur. Cu un alt nod în gât am făcut un apel împotriva comportamentuluil josnic România TV față de tragedia jurnalistei Iulia Marin și la adresa întregii echipe Libertatea. 

Nu în ultimul rând, ne-am bucurat de invitația celor de la Institutul Francez de a organiza mai multe dezbateri pe temele dezinformării în social media, inteligenței artificiale, jurnalismului cultural și European Media Freedom Act.

Combaterea dezinformării

Este un subiect de care ne-am fi dorit să nu fie nevoie să ne ocupăm atât de mult, dar a reprezentat o mare parte din activitate în 2023. Multe din resursele pe care le-am adunat în acest domeniu le puteți găsi pe Disinfyi, noul nostru hub în combaterea dezinformării. 

În mai, am lansat Digital Activism Program, o inițiativă colectivă de creștere a rezilienței în fața știrilor false prin colaborare și cercetare. Un astfel de exemplu este toolkit-ul de activism digital la care am contribuit precum și analiza modului în care dezinformarea a fost folosită în alegerile din Moldova. Behind the scenes, am analizat periodic ce fețe și trenduri a luat dezinformarea în România și țările vecine. O parte din acest insight ne-a ajutat în elaborarea unui raport regional despre provocările societății civile în fața dezinformării din România, Bulgaria și Moldova, dar și a unor traininguri cu activiști din țările vecine.

Fiindcă dezinformarea necesită o soluție colectivă, am pus bazele a două rețele de activiști și ONG-uri care se luptă cu acest fenomen în regiunea Mării Negre:

  • Digital Activism Network, unde am lucrat la a echipa 51 de lucrători din prima linie să lupte mai eficient cu pericolele dezinformării din România, Bulgaria și Republica Moldova. 
  • Digital Activism Accelerator, o rețea de 21 de ONG-uri care activează în domenii precum sprijinirea democrației, migrația, clima, drepturile femeilor și drepturile LGBTQ+. Noi le-am ajutat, prin ateliere și acces la tehnologie, să contracareze dezinformarea în comunități vulnerabile acestui pericol. 

Am ținut, însă, ateliere și pentru publicul larg. Fiindcă e o temă recurentă, am tratat problema dezinformării în peisajul LGBTQ+, am explicat cum poți folosi storytelling aici și cum să îți păstrezi comunitățile engaged în online. 

Colega Ana Mocanu a vorbit despre dezinformările anti-europene în cadrul unei dezbateri organizată de CRPE și Freedom House România, dar și pe larg despre narațiunile construite din emoție în războiul din Ucraina, Matei și Oana ne-au făcut cu mâna de la Megaphone, cele două Ane tocmai din Seoul, la Global Fact 10, Laura a analizat narațiunile anti-NATO din România, Matei a mai învățat lucruri și la o conferință despre reziliența în fața dezinformării în contextul unui 2024 electoral, organizată de EFCSN și am adus la o masă rotundă parlamentari și reprezentanți ai tinerilor să vorbim despre narativele false rusești. 

Împreună cu partenerii de la sud de Dunăre, am pus pe picioare platforma BROD: Bulgarian Romanian Observatory of Digital media. Aici, Factual a contribuit lunar cu 162 de verificări în primul an de proiect. 

Redactorii Factual au avut de lucru în 2023 cu marcarea postărilor înșelătoare de pe Facebook, ceea ce a atras atenția. Chiar și cu această nouă ocupație, au continuat să publice verificări și analize, inclusiv într-un nou format vizual, dintre care le amintim pe cele despre: 

Buletin de București 

Proiectul nostru editorial de jurnalism local s-a dezvoltat și mai mult anul trecut, acum sub leadership-ul editorial al jurnalistului Cătălin Doscaș. Cu ocazia Zilelor Bucureștiului, publicația a primit o nouă identitate vizuală și un site regândit. Acolo găsiți acum mai multe editoriale, investigații, reportaje de la evenimente precum și rubrici pe subiectul politicului și termoficării în Capitală. Parte din redacție este și reporterul canin Lisa.

Spre mândria noastră, multe dintre articolele de succes de anul trecut deja v-au trecut prin ecrane deoarece materialele Buletin de București au fost citate de publicații naționale precum B1 TV, G4Media, Hotnews sau Libertatea. Articolele le găsiți acum și pe Google News România, în newsletter-ul săptămânal și chiar un grup de Whatsapp dedicat. Chiar și așa, vom aminti câteva investigații:

Dacă vrei să vezi ce-am făcut în anii trecuți:

Related Posts

Leave a comment