Peste 100 de sesizări în primele săptămâni de la lansarea „De Gardă”, aplicația prin care angajații din sistemul medical pot raporta anonim neregulile din spitale.

Cadre din aplicația „De Gardă”, disponibilă în Play Store and AppStore

Cum se vede pandemia din prima linie, la 9 luni de la debut? Peisajul pictat de medicii și asistentele din spitalele românești este unul sumbru. Cele mai frecvente probleme sesizate de ei în aplicația „De Gardă” sunt vechi, dar accelerate și făcute dramatice de Covid-19:

  • Nici medicii, nici pacienții nu sunt testați de Covid – există sesizări în acest sens în spitalele bucureștene (Colentina, Elias, Spitalul de Urgență), dar și la cele din țară (Spitalele de Urgență și de Boli infecțioase din Galați, Spitalul de Urgență Timișoara sau centrele de permanență din Hunedoara).
  • Personalul medical lucrează mult peste program, în ture lungi și parte dintre drepturile bănești nu le sunt respectate. Există probleme specifice semnalate pentru rezidenți din mai multe centre universitare (și București, și Cluj-Napoca, Târgu Mureș, Odorheiu Secuiesc) – aceștia fac gărzi lungi, neplătite.
  • Probleme ce țin de lipsa echipamentelor, a consumabilelor sau a medicamentelor sunt recurente, însă în situație de pandemie ajung aproape halucinant: la Spitalul Universitar de Urgență București lipsesc vizierele; la Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu, la unele secții nu exista mănuși sterile suficiente (personalul e somat dacă folosește prea multe, iar „în sala de operații trebuie sa folosim mănuși cu 3 numere mai mari pentru ca doar din alea sunt”); la Spitalul Clinic Colentina se cere economie la dezinfectanți, măști și halate de unică folosință etc; la Spitalul Clinic de Urgență Pius Brânzeu Timisoara nu există branule; echipamentele lipsesc, sunt insuficiente, ținute sub cheie sau pur și simplu de proastă calitate în cel puțin alte 29 de spitale.

Context: asociația Funky Citizens a lansat, la final de noiembrie, aplicația de smartphone „De gardă”, o unealtă de comunicare sigură prin care cadrele medicale din România pot raporta, anonim, ori de câte ori doresc, neregulile din spitalele în care lucrează. Pe termen lung, sesizările primite în aplicație sunt integrate în rapoarte periodice, care vor fi folosite în campanii de advocacy. Pe termen scurt, sesizările celor care lucrează în sistemul medical pot fi trimise jurnaliștilor de investigație parteneri, pentru anchete punctuale. 

Funky Citizens invită lucrătorii din domeniul sănătății să își instaleze aplicația (pe Android or iOS ) și să contribuie astfel la o radiografie cât mai precisă a sistemului sanitar. 

Aplicația a fost lansată oficial miercuri, 9 decembrie, printr-o discuție între fondatoarele asociației „Dăruiește Viață” și medicul Bogdan Tănase, moderată de Oana Despa (redactor șef al publicației Buletin de București) și Elena Calistru (Președintele asociației Funky Citizens). Iată principalele declarații:

„O încercare binevenită de a transparentiza ceea ce se întâmplă. Cu cât se vor afla mai multe, presupunem că putem să schimbăm ceva, căci cineva va trebui să ia măsuri. E o armă în plus pentru transparentizarea sistemului. Este un lucru bun.”

Bogdan Tănase, Medic Chirurg la Institutul Oncologic București

„Mi se pare foarte fain că există această aplicație și e foarte bună, mai ales pentru oameni, că au unde să se descarce. Dacă noi nu stăm cu ochii pe sănătate, nu cred că vom reuși să mișcăm ceva în sistem. Lucrurile nu se schimbă de la sine, trebuie o presiune foarte mare.”

Oana Gheorghiu, fondatoare, Dăruiește Viață

„Cred că important ar fi și pentru societatea civilă, și pentru autorități să dezvoltăm niște parteneriate. Ar fi ideal să se facă un parteneriat, de pildă, cu management-ul spitalului, pentru aceste plângeri care sunt anonimizate și o încercare de a vedea unde se poate acționa în baza unor lucruri care sunt comune din aceste plângeri. Cred că exercițiul ăsta trebuie să-l facem și trebuie să vină dinspre noi.” 

Carmen Uscatu, fondatoare, Dăruiește Viață

Cum funcționează aplicația „De Gardă”?

  1. Pe bază de maximă anonimitate: singurele date transmise înspre aplicație sunt IP-ul utilizatorului, job-ul (manager, doctor, asistentă, etc) și spitalul la care lucrează. 
  2. Pe bază de sesizări și uz constant: utilizatorii pot răspunde la sondajele săptămânale sau pot raporta oricând probleme din diverse categorii: pot spune adevărul despre absența echipamentului sau a consumabilelor, calitatea acestora, curățenia din spital, probleme legate de munca în spital, corupție în rândul colegilor sau nereguli legate de procedurile COVID-19
  3. Pe bază de educație: secțiunea „Resurse” din aplicație listează drepturile fundamentale ale lucrătorilor în sănătate din România și un mic ghid al avertizorului de integritate, bazat pe Legea 571/2004, care oferă oricărui angajat din sistemul public protecție împotriva eventualelor repercusiuni sau răzbunărilor șefilor. 

Ce sesizări au fost făcute până acum?

Puteți consulta primul raport pe baza sesizărilor trimise utilizatori pentru a vedea problemele în detaliu. Problemele legate de instalațiile de oxigen și infrastructura pentru bolnavi critic de Covid-19 sunt recurente. Exemplele sunt multiple, dar toate ne arată că există deficiențe majore, care pot duce la dezastre precum cel de la Neamț. Mai mult, pacienții sunt înghesuiți în saloane și secții, iar inclusiv containerele amplasate cu această ocazie au devenit insuficiente.

Iată un exemplu de sesizare primit în aplicația „De Gardă” în acest sens:

„La final de noiembrie aflăm că la Institutul Matei Balș, camera de garda găzduiește în mod obișnuit 25-30 pacienți aflați în terapie cu oxigen, majoritatea pe butelii, f. gravi, care nu au loc pentru a fi internați pe secție, unii stau in aceste condiții chiar și 4-5 zile la gramada, inclusiv pe coridor, la gramada cu pacientii veniti pentru evaluare și cu personalul medical. Camera de gardă nu a fost dezinfectată de cel puțin o lună deoarece e mereu plină.”

Context: aplicația este dezvoltată de Caravan Studios, o divizie a Techsoup Global. Proiectul este realizat cu sprijinul European Journalism Fund and The Black Sea Trust for Regional Cooperation.

Related Posts

Leave a comment