În ultimele zile am participat la dezbaterile pe PNRR (da, acelea pe care le solicitam făcute „pe bune” la mijloc de decembrie). PNRR este un document strategic esențiale care va trasa orientarea României pentru cel puțin 10 ani, alături de Programele ce vor fi finanțate prin Cadrul financiar multianual 2021-2027. Până revenim cu o relatare separate despre viziunea și contribuția noastră asupra PNRR, vrem să ne concentrăm puțin și la cum gestionăm fondurile de la noi din ogradă, căci ele trebuie să fie sincronizate cu cele europene.
Mult așteptatul proiect de buget de stat pentru anul 2021 a fost publicat ieri seară pe site-ul Ministerului Finanțelor, alături de cel al asigurărilor sociale de stat. N-am ezitat și am cerut și noi formal Ministerului nu doar să primească pe email propuneri (le puteți trimite pe publicinfo@mfinante.gov.ro până pe 21 februarie), ci să organizeze și dezbaterea publică, așa cum prevede legea, mai precis:
- art. 9 din L. 500/2002 (legea finanțelor publice), care spune că deschiderea și transparența sistemului bugetar se realizează inclusiv prin dezbatere publică.
- art 4 (1) din L. 69/2010 (legea responsabilității fiscal-bugetare), care listează principiul transparenței ca unul pe baza căruia se stabilesc obiectivele fiscal-bugetare și se derulează politica fiscală și bugetară.
- art 7 (9) din L. 52/2003 (transparenței decizionale), care spune că „autoritatea publică în cauză este obligată să decidă organizarea unei întâlniri în care să se dezbată public proiectul de act normativ, dacă acest lucru a fost cerut în scris de către o asociație legal constituită sau de către o altă autoritate publică”.
Concret, am cerut Ministerului să fixeze ora, data și locul dezbaterii publice, apoi să invite oficial asociațiile și cetățenii interesați, dar și comunice, înainte de dezbatere, toate materialele de lucru referitoare la proiectul bugetului de stat pentru anul 2021.
Puteți vedea aici întreaga noastră solicitare, care enumeră o serie de alte motive pentru care merităm o dezbatere care să asigure o cheltuire responsabilă a banului public, precum:
- principiile OECD (organizație în care România vrea să devină membru cu drepturi depline), care includ realizarea unei dezbateri bugetare realiste, participative și incluzive.
- o recomandare a Consiliului UE, care spune că în 2020 cadrul instituțional stabilit pentru consultare nu este utilizat în mod corespunzător pentru a contribui la procesul de luare a deciziilor și nu implică suficient de mult partenerii sociali în elaborarea și punerea în aplicare a reformelor
- În Open Budget Survey România are un scor de 2/100 la indicatorul „participare publică” în ciclul bugetar, mult sub țările vecine.