Pentru că ținem tare la mult la transparență, mai ales când vine vorba de cheltuirea banului public (inclusiv cel european), am contribuit la prima analiză făcută de noua coaliție Open Procurement EU. De asemenea, în calitate de co-autori ai portalului pan-european de achiziții publice Tenders.Guru, am contribuit și la o serie de recomandări detaliate pentru o mai bună transparență a achizițiilor legate de redresare și reziliență – o puteți citi aici (în engleză).
Related Posts
Pe 29 iunie 2023, a fost aprobata rectificarea bugetului Primăriei Generale a Municipiului București. Rectificarea bugetară prevede sume mai mari atât pentru secțiunea de venituri, cât și pentru secțiunea de cheltuieli ale bugetului PMB și ale instituțiilor aflate în subordinea primăriei. Colega Diana a citit modificările și a făcut o analiză a lor. Încurajăm un Ctrl+F pentru a găsi mai ușor linia bugetară sau instituția care vă interesează. Ghidul face parte din proiectul „Dezvoltarea capacității de advocacy a ong în politicile fiscale și bugetare”. Proiect derulat de Funky Citizens cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org. „Lucrăm împreună…
Aceasta este ultima din cele patru părți ale unui ghid menit să familiarizeze cetățenii implicați cu noțiunea de buget local. Bugetul public local reprezintă documentul de bază pentru gestionarea fondurilor în cadrul unei unități administrativ-teritoriale (UAT). Este redactat, de obicei, sub formă de tabel și reprezintă veniturile și cheltuielile pe care le anticipează primăria într-un an bugetar. A înțelege bugetul local este un avantaj atunci când participi la redactarea lui. De asemenea, poți înțelege mai bine și cum sunt cheltuiți banii pe care primăria îi colectează prin taxe, de exemplu. În ultima parte a ghidului, colega noastră Diana recapitulează cele mai importante informații despre bugetele publice locale și trage concluziile cu care ar trebui să rămânem în urma lecturii acestui mic ghid. Sperăm că aceste patru materiale educative v-au fost…
Documentul de față prezintă o analiză atât din punct de vedere bugetar cât și legislativ al implementrării PNRR. Astfel, anul acesta am decis ca tradiționala analiză a activității parlamentare (Sesiunea 1, Sesiunea 2 și Sesiunea 3) să se bazeze pe monitorizarea reformelor legislative din Planul de Redresare și Reziliență, urmărind procesul legislativ pentru jaloanele ce trebuiau îndeplinite în 2021 și 2022. Dacă nu ești familiarizat cu activitatea Parlamentului, poți citi pe larg cum funcționează acesta și care este procesul legislativ parlamentar aici.
Pe 20 martie 2024, reprezentanța Comisiei Europene în România a invitat reprezentanții societății civile la Conferința anuală privind implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență. Implementarea PNRR în țara noastră este un proces îngreunat de lipsa capacității administrative. În plus, autoritățile publice nu sunt întru totul transparente cu privire la stadiul de implementare a reformelor și investițiilor, iar dialogul cu societatea civilă intervine abia după luarea deciziilor. Concret: Lipsește o platformă completă unde cetățenii să poată urmări evoluția proiectelor finanțate prin PNRR Platforma curentă nu marchează precis stadiile proiectelor și nu este prietenoasă cu utilizatorul Absorbția fondurilor în acest punct este foarte mică: 5% Privind obiectivul C8, reforma sistemului de pensii și taxe, există o întârziere în atingerea celor 50 de ținte/jaloane asumate de țara noastră Un traseu îngreunat are și atingerea obiectivului…
Poate nu-ți pasă că Guvernul nu reușește să potolească deficitul, mai ales când nu-ți plac politicienii care-l conduc. Dar probabil îți va păsa ce măsuri vor lua pentru a-l reduce.
Un raport recent al coaliției Open Spending EU arată că este loc de mai bine în ceea ce privește transparența modului în care statele membre cheltuie fondurile primite prin Mecanismul de Redresare și Reziliență al Uniunii Europene. Studiul a analizat activitatea a 10 state membre, printre care și România, cu ajutorul experților din cadrul Funky Citizens. A fost luată în calcul cantitatea de informații despre achiziții publicată dar și calitatea acesteia pentru contribuabili (ex. formate deschise sau publicarea pe un portal central). Câteva concluzii, pe scurt: Statele membre publică sub 60% din informațiile recomandate Ce este publicat, este prietenos cu utilizatorii doar într-o măsură de 60% Informațiile sunt lacunare când vine vorba de destinatarii finali ai banilor, firmele subcontractate și persoanele fizice din spatele lor. România se află la…
Mulțumim tuturor celor care au intrat pe www.banipierduti.ro/atlas și au completat varianta lor de buget. Iată ce ne iese dacă tragem linie și adunăm.
Good news, everyone! Am pus în trei fișiere editabile (într-un folder arhivat – format .zip, dimensiune 161 MB) toate datele privind achizițiile făcute în pandemie, pentru toată țara, în intervalul ianuarie – septembrie 2020. Găsiți în arhivă 543 de instituții din sistemul sanitar: spitalele, Ministerul Sănătății, ambulanță, DSP etc. Concret, arhiva conține trei fișiere .xlsx: 1. Achiziții directe – în valoare de peste 1.3 miliarde de lei. Sunt toate datele acolo, dar și un sheet separat cu Spitalul Judeațean de Urgență Neamț, topul contractorilor, topul autorităților după cât au cumpărat. 2. Contracte achiziții – în valoare de peste 350 de miliarde lei. Și acolo sunt toate datele (nu vă lăsați induși în eroare de coloana „valoare totală”, unde nu apare nimic, acelea sunt acordurile cadru, deci urmează contracte subsecvente)….
Avem peste 6000 de unități de învățământ preuniversitare de stat. Educația e unul dintre cele mai importante servicii publice ale unui stat, societatea nu se poate dezvolta fără ea. E important să știm cum e finanțată și unde se duc banii. În ultimul an am lucrat la o amplă cercetare despre finanțarea învățământului de stat, unde am analizat date din ultimii 7 ani, pentru o viziune mai amplă a ceea ce înseamnă finanțarea educației și cum a evoluat (sau nu) aceasta. Poți citi întreaga cercetare aici:
Alături de Spania și Republica Cehă, România e singura țară din UE aflată în penultimul eșalon al clasamentului Open Budget Survey – Modulul Covid-19. Acest studiu a analizat 120 de țări pentru a vedea cât de responsabile au fost guvernele cu măsurile de sprijin financiar adoptate la declanșarea pandemiei. Guvernele țărilor au fost evaluate, prin 26 de indicatori, la trei mari capitole, derivate din metodologia Open Budget Survey: TransparențăAccesul publicului la informații relevante Participare publicăExistența unor oportunități pentru implicarea cetățenilor SupervizareExistența unor instrumente adecvate de supraveghere Studiul împarte țările în 5 eșaloane, în funcție de informațiile existente pentru cele trei capitole: minimale limitate câteva adecvate substanțiale Rezultate La nivel internațional: Mai mult de două treimi din guverne nu au reușit să își gestioneze pachetele de măsuri de urgență într-un…
Pe 9 decembrie, de Ziua Internațională Anticorupție, am invitat membri ai autorităților locale la un webinar pe subiectul transparenței în achiziții publice din prisma prezentării open contracting. Acest set de principii, implementate cu succes în țări din estul și vestul Europei deopotrivă, au fost explicate în detaliu de Karolis Granickas de la Open Contracting Partnership iar participanților li s-a prezentat un studiu de caz pe platforma de achiziții ProZorro, prezentată de Serhii Pavliuk, Transparency International Ucraina. Webinarul a fost precedat de o conferință publică pe același subiect, la care au participat parlamentari din partea PSD, PNL și USR, precum și Ambasadoarea Franței în România și un reprezentant al Agenției Franceze Anticorupție. Puteți urmări conferința mai jos. Open Contracting în România Joi, 9 decembrie, de Ziua Internațională a Anticorupției, vă…
Pentru mulți români, pericolul anului 2020 nu a fost doar Covid-19, ci și sistemul de sănătate în sine. Probleme vechi – suprasolicitarea, lipsa personalului, politizarea managerilor – au sporit neîncrederea în sistem pe fondul unui mediu mustind a dezinformare și coronascepticism. Pandemia a adâncit și mai mult distanța între cetățean și stat, prin neîncrederea populației în instituțiile statului. Un exemplu grăitor vine chiar din partea Companiei Naționale Unifarm, o companie esențială în criza sanitară, dar care și-a arătat eșecul în gestionarea crizei. Investigațiile jurnaliștilor au arătat de unde a pornit acest management defectuos și care au fost consecințele asupra fondurilor publice. Mai mult decât oricând, anul trecut am văzut care este impactul uman al instituțiilor care fac achiziții publice defectuos, dacă nu chiar fraudulos; aceleași instituții care aveau (și…
Scrisoare deschisă către Guvernul României și către europarlamentarii români: Vă rugăm să folosiți solidaritatea europeană pentru a gestiona pandemia de coronavirus. În aceste zile în care întreaga Europă este lovită de pandemia generată de COVID-19, este esențial să nu uităm că trebuie să fim solidari, dar și că nu suntem singuri. Comisia Europeană a anunțat recent o serie de măsuri menite să ajute statele membre să gestioneze pandemia. Autoritățile sunt chemate în această perioadă să gestioneze nu doar o criză de sănătăte publică, ci și începuturile unei crize care va afecta angajații, economia și standardele de viață din țara noastră și din întreaga Europă. Vă cerem, așadar, să profitați la maximum mecanismele de solidaritate europene. La fel ca resursele oricărui stat în vremuri de pandemie, și resursele statului român…
Am participat astăzi, 23 august (sic!) 2021 la dezbaterea organizată de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei privind proiectul de Ordonanță de Urgență pentru aprobarea Programului Național de Investiţii „Anghel Saligny”. Acest program, estimat la 50 de miliarde de lei, ar trebui să ajute la dezvoltarea comunităților locale în perioada 2021-2028. În fapt, deși nevoia de investiție este un reală și este necesară o intervenție, programul a fost făcut pe genunchi, este nedetaliat și lasă loc unor abuzuri și politizări care cu siguranță nu vor scoate comunitățile locale din sub-dezvoltare. Solicităm MDLPA și Guvernului să nu adopte prin Ordonanță de urgență un program atât de important, cu atât mai mult cu cât acesta oricum nu pare a putea fi operaționalizat mai devreme de finalul anului. Credem că adoptarea unui…