România a încheiat 2025 cu un deficit de 7,65% din PIB – peste ținta asumată inițial (de 7%), dar sub ținta de 8,4% asumată de Guvern în toamna anului trecut în relația cu Comisia Europeană. Dar pentru prima dată în ultimii ani, cheltuielile au crescut mai încet decât veniturile (+11,2% față de +15,3%).
E un semn de vindecare a finanțelor publice? În timp ce așteptăm propunerea de buget pentru anul 2026 (care ar fi trebuit trimisă în Parlament până la 15 noiembrie 2025), ne uităm cu atenție la datele pentru anul trecut.
Cifrele din 2025 arată că e posibil să frânezi cheltuielile fără să oprești statul. Întrebarea e dacă măsurile din 2026 – reforma administrației publice, limitări salariale, impozite locale mai mari – vor avea o contribuție semnificativă la însănătoșirea finanțelor publice astfel încât sacrificiile făcute de contribuabili în 2025 să fie dublate și de un efort al statului în acest sens.
Anul 2025 s-a încheiat cu un deficit bugetar de –7,65% din PIB, respectiv de –146,03 miliarde lei.
Eforturile de reducere a deficitului României până la 2,5% din PIB în 2031 ar fi trebuit să înceapă încă din octombrie 2024, când Ministerul Finanțelor a publicat Planul Bugetar-Structural Național pe Termen Mediu (PBSTM), ce presupune o serie de reforme menite să consolideze finanțele publice, prin ajustarea deficitului, asigurarea absorbției de fonduri europene și promisiunea întăririi predictibilității fiscale. România are cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, ceea ce ne-a și dus către deschiderea unei proceduri de deficit excesiv.
Printre reformele promise de guvernele succesive, se numără și reforma pensiilor speciale, eficientizarea ANAF și restructurarea sistemului de cheltuieli publice. Cu toate acestea, abia din vara anului trecut au început să fie luate măsuri cu impact bugetar semnificativ, măsuri resimțite direct de populație, precum creșterea cotelor de TVA la 21%, respectiv 11%, eliminarea excepțiilor pentru plata contribuțiilor de sănătate pentru mame aflate în concediu de creștere a copilului, venituri din pensii peste 3000 de lei și coasigurați. Aceste măsuri au crescut costul de trai având un impact inclusiv pe inflație, dar au avut totuși și un efect pe deficitul bugetar.
Nici anul 2026 nu pare că va fi scutit de măsuri menite să crească veniturile statului și să diminueze cheltuielile – încă din luna ianuarie, românii au plătit mai mult cu până la 80% pentru impozitul pe locuință, crescând în același timp și impozitul pentru autoturisme, inclusiv pentru cele electrice. Alte măsuri anunțate pentru 2026, și pe fondul cărora Guvernul justifică întârzierea publicării bugetului de stat, includ reduceri de personal, limitări salariale și reduceri de costuri administrative pentru autoritățile locale. Până la publicarea legii bugetului național, este important să înțelegem cum s-au închis finanțele publice pentru anul 2025 și cât de eficiente sunt măsurile pentru reducerea deficitului.
În 2025, la bugetul general consolidat, s-au încasat 662,7 miliarde lei, în timp ce cheltuielile s-au ridicat la 808,73 miliarde. Deși comparativ cu anul trecut veniturile au crescut într-un ritm mai alert (+15,3%) față de creșterea înregistrată pentru cheltuieli (+11,2%), nu a fost suficient pentru încadrarea în ținta asumată inițial (la începutul anului, înainte de rectificare) de –7,05% deficit bugetar. Creșterea cheltuielilor într-un ritm mai lent decât cel al veniturilor este totuși o reușită în domeniul fiscal-bugetar.
Prin comparație, în 2024, veniturile crescuseră cu numai 10,4%, în timp ce cheltuielile erau cu 19,1% mai mari decât în decembrie 2023. La finalul lui 2023, atât veniturile cât și cheltuielile crescuseră cu aproximativ 13% față de finalul anului anterior.
Remarcăm însă o creștere considerabilă a veniturilor totale prin raportare la PIB. Dacă în 2023 și 2024 acestea crescuseră cu numai 0,1pp, respectiv cu 0,2pp, la finalul lui 2025 veniturile totale au fost mai mari cu 2 puncte procentuale față de valorile înregistrate în decembrie 2024. La finalul anului trecut, totalul veniturilor reprezenta 34,7% din Produsul Intern Brut.
Veniturile curente, care reprezintă 88,3% din totalul încasat în 2025, au crescut cu 10,3%: de la 530,48 miliarde lei în 2024, la 584,97 miliarde lei în 2025. Creșterea anuală este însă mai mică decât cea din 2024 (+17,4%, respectiv +78,72 mld lei), dar peste cea înregistrată la finalul anului 2023 (+10,3%, adică +42,26 miliarde).
Raportat la Produsul Intern Brut, veniturile curente au crescut de la 28,6% la final de 2023, la 30,1% la finalul anului 2024 și până la 30,6% în decembrie 2025. În această categorie mare, cele mai mari creșteri sunt înregistrate de veniturile fiscale (+10,8%, respectiv +0,3pp raportat la PIB). Contribuțiile de asigurări au crescut cu 9,8% față de finalul anului 2024, iar veniturile fiscale cu 9,2%.
Încasările din TVA (parte din veniturile fiscale) au crescut cu numai 10,7% față de anul precedent, ajungând la 133,9 miliarde lei (7% din PIB), față de 120,94 miliarde (6,9% din PIB).
Creșterea este mai mică decât cea înregistrată la finalul anului 2024, când încasările din TVA erau cu 15,9% mai mari comparativ cu decembrie 2023 (de la 6,5% din PIB în 2023).
În același timp, din impozitul pe profit, salarii, venit și câștiguri din capital s-au încasat 104,95 miliarde lei, cu 15,6% mai mult decât în decembrie 2024, urcând cu 0,3pp: de la 5,2% din PIB la 5,5%. Comparativ, creșterea anuală înregistrată până la finalul anului 2024 ajungea la 21%, respectiv +0,4pp prin raportare la PIB, de la 4,7% în 2023.
Nici contribuțiile de asigurări nu înregistrează o creștere la fel de spectaculoasă ca cea din 2024. La finalul anului 2025, aceste încasări (208,03 mld lei, adică 10,9% din PIB) crescuseră cu 9,8% față de decembrie 2024 (+0,1pp prin raport la PIB), după ce creșterea din 2024 se ridicase la 19,4%, respectiv la +0,8pp raportat la PIB (de la 9,9% din PIB la 10,7%).
Datele de la finalul lunii decembrie, deși arată o creștere mai mare față de anii precedenți a veniturilor totale, nu indică creșteri fulminante pe categoriile vizate direct de măsurile fiscale, precum contribuțiile de sănătate sau TVA. Pe de altă parte, cheltuielile (42,36% din PIB) au crescut cu moderație sau chiar au scăzut în unele cazuri, arătând o imagine ceva mai optimistă pentru reducerea deficitului.
Creșterea înregistrată pentru totalul cheltuielilor a fost de 81,65 miliarde lei și de 1,03pp prin raportare la PIB, mai lentă decât în 2024, când se cheltuiau cu 116,66 mld lei mai mult decât la finalul lui 2023, iar totalul cheltuielilor crescuse cu 3,1pp prin raportare la PIB. Costurile curente, care reprezintă mare parte din cheltuielile statului, au crescut cu numai 12%, față de 15,9% în 2024.
Deși creșterea anuală nu este la fel de dramatică ca la finalul anului 2024, cheltuielile de personal, pentru bunuri și servicii și cu asistența socială ocupă, în continuare, peste 65% din cheltuielile publice efectuate.
Cheltuielile cu asistența socială au crescut cu 12% într-un an, la 250,87 miliarde lei (în decembrie 2025), respectiv cu 0,4pp raportat la PIB. Creșterea anuală este mai mică decât cea înregistrată în 2024, când aceste cheltuieli erau mai mari cu 17,2% față de nivelul înregistrat în decembrie 2023, iar raportat la PIB înregistrau o creștere de 0,8pp. Asistența socială reprezintă cheltuielile cu pensiile, care au fost majorate cu 12,5% în ianuarie 2023 și cu 13,8% în ianuarie 2024.
Cheltuielile de personal (167,7 mld lei) au crescut cu numai 1,9% față de finalul anului trecut și au scăzut cu 0,6pp prin raportare la PIB, reprezentând 8,8% din PIB în decembrie 2025. Comparativ, până la finalul anului 2024, cheltuielile de personal crescuseră cu 24% față de anul 2023, ajungând la 9,3% din PIB (+1pp). Menținerea cheltuielilor de personal la un nivel similar cu cel înregistrat în 2024 poate fi privită din mai multe perspective.
Pe de-o parte, cheltuielile de personal crescuseră deja în 2024 mult peste nivelul anilor anteriori, fiind mai mari cu 24% (+1pp PIB) decât în decembrie 2023. În același an, salariul minim brut a fost majorat de două ori în 2024 (de la 1 ianuarie, respectiv 1 iulie), după ce ultima creștere (a doua din 2023), intrase în vigoare la 1 octombrie.
Pe de altă parte, în 2025, numărul posturilor ocupate la stat a scăzut cu aproximativ 32.000 (prin raportare la luna ianuarie 2025), ceea ce a redus cheltuielile, teoretic, cu cel puțin câteva sute de milioane de lei. De asemenea, valoarea voucherelor de vacanță s-a înjumătățit în 2025, la 800 de lei, iar în a doua jumătate a anului sporurile au fost plafonate.
Cheltuielile cu bunuri și servicii, în valoare de 100,63 miliarde lei, au crescut cu 7,8% față de decembrie 2024. În 2024, aceleași cheltuieli creșteau cu 21,4% (+31,9 mld lei) față de anul anterior. În decembrie 2025, deși valoarea nominală a cheltuielilor cu bunuri și servicii a crescut, prin raportare la PIB acestea stagnează la 5,3%.
Pentru dobânzi, România a plătit 50,5 miliarde lei în 2025, cu 14,22 miliarde mai mult (+39,2%) decât în 2024, când creșterea anuală a fost de 21,3%. În 2023, România plătea 30,62 miliarde lei pentru dobânzi, cu 5,2% mai mult decât în 2022. Aceste cheltuieli au crescut considerabil în ultimii trei ani, de la 1,9% din PIB în 2023, la 2,6% în 2025.
Pe de altă parte, statul a plătit mai puțin pentru subvenții în 2025. Dacă în 2024 aceste cheltuieli însumau peste 17 miliarde lei, reprezentând 1% din PIB, până la finalul anului trecut s-au alocat 12,55 miliarde lei (0,7% din PIB) – o scădere nominală de 26,6%.
În 2025, au crescut și cheltuielile pentru proiecte din Fonduri Europene. Pentru proiectele cu finanțare clasică, creșterea nominală a fost de 61,2%, cu 47,2 miliarde lei cheltuite până la finalul anului (2,5% din PIB față de 1,7% în 2024).
În 2024, cheltuielile pentru proiecte cu finanțare din FEN ajunseseră la 29,28 miliarde lei, înregistrând o creștere de 189,7% față de finalul anului 2023 (+1,1pp raportat la PIB). Din granturile PNRR s-au cheltuit, până la finalul anului 2025, peste 28,74 miliarde lei (creștere anuală de 168,9%), reprezentând 1,5% din PIB (+0,9pp comparativ cu decembrie 2024). Cheltuielile din componenta de împrumut a PNRR au crescut moderat, cu numai 6,8%, menținându-se la 0,7% din PIB, același nivel din 2024.
Deși cheltuielile pentru investiții din Fonduri Europene Nerambursabile și din componenta nerambursabilă aferentă PNRR au crescut considerabil în 2025, investițiile din fonduri naționale (cheltuieli de capital) au crescut moderat, cu numai 2,9%, înregistrând chiar o ușoară scădere prin raportare la PIB (3,5% în 2025, față de 3,7% în 2024). Totuși, aceste cheltuieli crescuseră deja considerabil în anul precedent, cu 68% față de finalul lui 2023, respectiv de la 2,4% din PIB în decembrie 2023, la 3,7% în 2024.
