Pentru că ținem tare la mult la transparență, mai ales când vine vorba de cheltuirea banului public (inclusiv cel european), am contribuit la prima analiză făcută de noua coaliție Open Procurement EU. De asemenea, în calitate de co-autori ai portalului pan-european de achiziții publice Tenders.Guru, am contribuit și la o serie de recomandări detaliate pentru o mai bună transparență a achizițiilor legate de redresare și reziliență – o puteți citi here (în engleză).
Related Posts
Continuăm tradiția noastră anuală de a cere dezbatere pe proiectul de buget al Capitalei. Anul acesta, PMB a publicat proiectul cu 30 de zile întârziere și doar cu o zi înainte de termenul de 12 februarie când legea spune că toate bugetele locale trebuie aprobate. Analiza noastră privind proiectul o găsești aici iar mai jos poți citi solicitarea trimisă săptămâna asta Primăriei Municipiului București. Domnule Primar General, Asociația Funky Citizens își manifestă prin prezenta solicitare interesul față de procedura de consultare publică cu privire la Proiectul de buget al Municipiului București pe anul 2024. De-a lungul timpului, ne-am făcut cunoscută poziția cu privire la administrație publică deschisă și transparentă, care să mizeze pe implicarea cetățenilor și care să demonstreze constant responsabilitatea față de comunitate. Proiectul de buget al Municipiului…
Pe 20 martie 2024, reprezentanța Comisiei Europene în România a invitat reprezentanții societății civile la Conferința anuală privind implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență. Implementarea PNRR în țara noastră este un proces îngreunat de lipsa capacității administrative. În plus, autoritățile publice nu sunt întru totul transparente cu privire la stadiul de implementare a reformelor și investițiilor, iar dialogul cu societatea civilă intervine abia după luarea deciziilor. Concret: Lipsește o platformă completă unde cetățenii să poată urmări evoluția proiectelor finanțate prin PNRR Platforma curentă nu marchează precis stadiile proiectelor și nu este prietenoasă cu utilizatorul Absorbția fondurilor în acest punct este foarte mică: 5% Privind obiectivul C8, reforma sistemului de pensii și taxe, există o întârziere în atingerea celor 50 de ținte/jaloane asumate de țara noastră Un traseu îngreunat are și atingerea obiectivului…
Aceasta este prima din cele patru părți ale unui ghid menit să familiarizeze cetățenii implicați cu noțiunea de buget local. Bugetul public local reprezintă documentul de bază pentru gestionarea fondurilor în cadrul unei unități administrativ-teritoriale (UAT). Este redactat, de obicei, sub formă de tabel și reprezintă veniturile și cheltuielile pe care le anticipează primăria într-un an bugetar. A înțelege bugetul local este un avantaj atunci când participi la redactarea lui. De asemenea, poți înțelege mai bine și cum sunt cheltuiți banii pe care primăria îi colectează prin taxe, de exemplu. Îmblânzim acest subiect copleșitor în prima parte a ghidului întocmit de colega Diana . Această primă parte te va trece prin definiții, termeni și câteva noțiuni de bază. Dacă acest ghid ți-a stârnit curiozitatea, află că e doar o…
Mulțumim tuturor celor care au intrat pe www.banipierduti.ro/atlas și au completat varianta lor de buget. Iată ce ne iese dacă tragem linie și adunăm.
Introducere România se confruntă cu probleme semnificative din punct de vedere fiscal-bugetar. Acestea au la bază insustenabilitatea finanțelor publice, veniturile fiscale reduse și utilizarea inadecvată a fondurilor europene. Măsurile propuse de Ministerul Finanțelor (MF) pentru a aborda aceste probleme sunt insuficiente și nu tratează problemele fundamentale. În schimb, este necesară o serie de dezbateri publice pentru a evalua prioritățile de finanțare, prioritizarea investițiilor și îmbunătățirea credibilității bugetului. Alocarea și distribuția bugetelor locale din România sunt insustenabile și ineficiente, ducând la cheltuieli mari cu personalul și la investiții publice reduse. Pentru a aborda aceste provocări, recomandăm evaluarea priorităților de finanțare, efectuarea unei evaluări transparente a cheltuielilor bugetare, prioritizarea investițiilor, stabilirea transparenței în contractele publice, colaborarea cu autoritățile locale și societatea civilă și realizarea unei evaluări oneste și a repoziționării realiste…
Deficitul bugetar din primele două luni ale anului 2024 a atins –28,98 miliarde lei (-1,67% din PIB). Este cel mai mare deficit înregistrat vreodată până la finalul lunii februarie. Cele mai apropiate valori au fost înregistrate în anul 2021, când deficitul bugetar atinsese -1,14% din PIB (respectiv –12,76 mld lei) în aceeași perioadă. Totuși, în acel an, deficitul bugetar din primele două luni ale anului reprezenta numai 53,81% din ținta pentru primul trimestru. În comparație, deficitul înregistrat la bugetul general consolidat până la finalul lunii februarie 2024 reprezintă 70,16% din ținta de –41,31 mld lei planificată pentru primul trimestru al acestui an. Ținta de deficit bugetar pentru anul 2024 este de –5% din PIB. Aceasta trebuie respectată cu strictețe pentru a asigura redresarea economică și scăderea ratei inflației și pentru a…
This document presents an analysis from both a budgetary and a legislative point of view of the implementation of the PNRR. Thus, this year we decided that the traditional analysis of parliamentary activity (Session 1, Session 2 and Session 3) should be based on the monitoring of the legislative reforms from the Recovery and Resilience Plan, following the legislative process for the milestones that had to be met in 2021 and 2022. If you are not familiar with the work of the Parliament, you can read more about how it works and what the parliamentary legislative process is here.
Avem peste 6000 de unități de învățământ preuniversitare de stat. Educația e unul dintre cele mai importante servicii publice ale unui stat, societatea nu se poate dezvolta fără ea. E important să știm cum e finanțată și unde se duc banii. În ultimul an am lucrat la o amplă cercetare despre finanțarea învățământului de stat, unde am analizat date din ultimii 7 ani, pentru o viziune mai amplă a ceea ce înseamnă finanțarea educației și cum a evoluat (sau nu) aceasta. Poți citi întreaga cercetare aici:
Deficitul bugetar al României a atins un nivel alarmant de -2,06% din PIB în primul trimestru din 2024, cel mai mare deficit din ultimele două decenii pentru T1. Deși deficitul de -35,879 miliarde lei nu a coborât până la ținta trimestrială de -41,312 miliarde lei, diferența rămâne îngrijorătoare. Cheltuind în acest ritm, statul ar putea ajunge la 8% deficit anul acesta, mult peste ținta de 5%. Datele istorice arată că acest scenariu nu e imposibil. Pe scurt, bugetul României din T1 2024 a înregistrat un deficit record, fiind pe cale să depășească semnificativ țintele anuale dacă tendințele se mențin. Veniturile din martie au scăzut față de ianuarie, în timp ce cheltuielile au crescut față de anul precedent, în special pentru serviciul datoriei și investiții. Datele din anii anteriori sugerează că menținerea deficitului anual…
Alături de Spania și Republica Cehă, România e singura țară din UE aflată în penultimul eșalon al clasamentului Open Budget Survey – Modulul Covid-19. Acest studiu a analizat 120 de țări pentru a vedea cât de responsabile au fost guvernele cu măsurile de sprijin financiar adoptate la declanșarea pandemiei. Guvernele țărilor au fost evaluate, prin 26 de indicatori, la trei mari capitole, derivate din metodologia Open Budget Survey: TransparențăAccesul publicului la informații relevante Participare publicăExistența unor oportunități pentru implicarea cetățenilor SupervizareExistența unor instrumente adecvate de supraveghere Studiul împarte țările în 5 eșaloane, în funcție de informațiile existente pentru cele trei capitole: minimale limitate câteva adecvate substanțiale Rezultate La nivel internațional: Mai mult de două treimi din guverne nu au reușit să își gestioneze pachetele de măsuri de urgență într-un…
Pe 29 iunie 2023, a fost aprobata rectificarea bugetului Primăriei Generale a Municipiului București. Rectificarea bugetară prevede sume mai mari atât pentru secțiunea de venituri, cât și pentru secțiunea de cheltuieli ale bugetului PMB și ale instituțiilor aflate în subordinea primăriei. Colega Diana a citit modificările și a făcut o analiză a lor. Încurajăm un Ctrl+F pentru a găsi mai ușor linia bugetară sau instituția care vă interesează. Ghidul face parte din proiectul „Dezvoltarea capacității de advocacy a ong în politicile fiscale și bugetare”. Proiect derulat de Funky Citizens cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org. „Lucrăm împreună…
Stimate domnule Primar, Asociația Funky Citizens își arată interesul față de procedura de consultare publică cu privire la Proiectul de buget al Municipiului București pe anul 2022. Pe lângă sesizările, observațiile și punctele de vedere care pot fi transmise în varianta scrisă, credem că organizarea unei dezbateri publice pe această temă e la fel de necesară. Acest proiect are un impact substanțial asupra vieții cetățenilor acestui oraș, drept pentru care o deliberare cât mai largă, cu cât mai mulți factori sociali, este extrem de importantă. Așadar, în temeiul articolului 8 b) din Legea 273/2006 privind finanţele publice locale privind obligativitatea dezbaterii publice a proiectului de buget local, cu prilejul aprobării acestuia, dar şi în baza art. 39 (3) al aceleiaşi legi („locuitorii unităţii administrativ-teritoriale pot depune contestaţii privind proiectul de buget în termen de 15 zile de la…
Stimate domnule ministru, Având în vedere publicarea Proiectului de Ordonanţă de urgență a Guvernului privind stabilirea cadrului instituţional și financiar de gestionare a fondurilor europene în cadrul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă pe website-ul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, vă solicităm organizarea unei dezbateri publice privind conținutul acestuia, în conformitate cu prevederile Legii 52/2003 privind transparența decizională. Pe lângă obligația din legislația națională de publicare și dezbatere a proiectului de act normativ, dorim să vă amintim că Planul Național de Redresare și Reziliență se supune unui cadru european care pune implicarea societății civile și a partenerilor sociali într-o poziție foarte importantă pentru buna elaborare și implementare a acestor fonduri. Astfel, însuși Regulamentul pe care proiectul de OUG îl operaționalizează (Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului din…